V

 

Petru VAIDA 
 (18 ianuarie 1930, Braşov - 15 noiembrie 2018, Bucureşti).

(numele la naștere KAHANA PETRU, schimbat oficial în Vaida Petru în 1957)

 A urmat liceul la București (1940-1948), apoi cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București (1950-1954). Doctorat în filosofie la Universitatea din București cu tema „Dimitrie Cantemir și umanismul”, conducător științific C.I. Gulian (1968).

Preparator la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, catedra de Istoria filosofiei (1954-1955), apoi doctorand la aceeași catedră (1955-1958). Redactor la Dicționarul Enciclopedic Român, pe atunci încadrat în Editura Politică (1959-1969), apoi redactor la Editura Enciclopedică Română. Cercetător științific principal la Institutul de Filosofie al Academiei Române între 1969-1988 (cu o întrerupere în 1975-1977).

Debutează în publicistică în 1964 cu articolul „Umanistul Andrei Wissowatius tradus de Dimitrie Cantemir”, publicat în „Gazeta Literară”. Nr. 37 din 10 septembrie 1964.

Colaborări la „Revista de filosofie”, „Româna literară”, „Bucureștiul Cultural”, „Apostrof”, „Observator Cultural”.

Debutează în volum cu Dimitrie Cantemir și umanismul, ed. Minerva, 1972.

Alte volume publicate: Opera filosofică a lui Tudor Vianu. Aspecte (Editura Enciclopedică, 2004), Proteu. Încercări de filosofie și literatură (Editura Meronia, 2011), O filosofie a riscului. Introducere în opera lui Th.W. Adorno (Editura Tracus Arte, 2016).

A îngrijit ediţii dini: Georg Lukács, Estetica, vol. I (Editura Meridiane, 1972), Petru Creția, Studii filosofice (Editura Humanitas, 2004).

Menţiune din partea Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Dimitrie Cantemir și umanismul (1972).

Viola VANCEA

Născută la 23 iunie 1943, la Rădăuţi, judeţul Suceava.

Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti (1957-1961). Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti (1962-1967).

Redactor extern la „Almanahul literar” (1970-1972). Redactor la Editura Eminescu (1972-1994). Secretar general de redacţie la revista „22” (1994). Redactor la Editura Fundaţiei Culturale Române (1997-2014).

Debut publicistic în 1968, în revista „Amfiteatru” (critică) şi în revista „Luceafărul” (poezie).

Colaborări la „Gazeta literară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al „Scânteii tineretului”, „Argeş”, „Cronica”, „Munca”, „Revue Roumaine”.

Debut în volum: Fiord imaginar, poeme (Editura Junimea, Iaşi, 1978).

Volume publicate: Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere şi interpretări (Editura Eminescu, Bucureşti, 1980), Gardienii luminii, poeme (Editura Eminescu, Bucureşti, 1982), Amintiri dintr-o popicărie, poeme (Editura Eminescu, Bucureşti, 1983), Ucide-mă, fericire!, poeme (Editura Eminescu, Bucureşti, 1984), Haltă în paradis, poeme (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1987), Vară de noiembrie, poeme (Editura Cartea Românească, 1990).

A îngrijit următoarele ediţii şi antologii: Hortensia Papadat-Bengescu, interpretată de... (Editura Eminescu, Bucureşti, 1976); Tudor Vianu, Scrieri despre teatru (Editura Eminescu, Bucureşti, 1977); Petre Ispirescu, Basmele românilor (Editura Minerva, Bucureşti, 1986); Alexandru Macedonski, Excelsior (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000); I.L. Caragiale, Publicistică. Politică şi... delicatese (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2003); Pro şi contra Marcel Proust. 1921-2000 (Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2006); E. Lovinescu, Ciclul de studii junimiste: 1. T. Maiorescu; 2. P.P. Carp, critic literar şi literat; 3. Antologia ideologiei junimiste; 4. T. Maiorescu şi contemporanii săi (vol. I-II); 5. T. Maiorescu şi posteritatea lui critică (Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2008-2010).

Geo VASILE

(în actele oficiale Gheorghe Vasile)

Născut la 21 iunie 1942, în București. 

Colegiul „Sf. Sava” (1957-1960). Facultatea de limbi romanice, Institutul de limbi străine, Secțiile italiană și română, Universitatea Bucureşti (1961-1966).

A predat la mai multe şcoli din provincie: Şcoala generală Rovine (1966-1967), Liceul Fierbinți, Școala Generală Frăsinet, Școala ajutătoare Fierbinți (1968-1971). Angajat la Biblioteca Centrală Universitară din București din 1971 până la pensionare, în 2007.

Redactor ziarul „Dimineața” (1991), redactor la revista „Baricada” (1992-1996):

Debut publicistic  în „Viaţa studenţească” (1964).

Colaborări la: „Amfiteatru”, „Orizont”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Informaţia Bucureştiului”, „Urzica”, „Tribuna”, Steaua”, „Argeş”, „Poesis”, „Vatra”.

 Debut editorial: traducere: Mimmo Morina, Insula regăsită, versuri, (ediție bilingvă, Editura Univers, Bucureşti, 1987).

Volume publicate: Pluralul românesc/Cartea cu prețul vieții (Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2001), Proza românească între milenii. Dicționar de autori (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001), Poezia română între milenii. Dicționar de autori (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002), Lumea în 80 de cărți. Dicționar de literatură străină (Editura Libra, București, 2003), Romanul sau viața. Prozatori europeni (Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007), Epica analitică, personaje în filigran (Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2008); De veghe în lanul de proză. De la Mircea Eliade la Mircea Cărtărescu (Editura Lumen, Iaşi, 2009), Conflueze letterarie italo-romene/Confluențe literare italo-române (Edizioni del Poggio, Poggio Imperiale, 2009), Profili letterari italo-romeni/Profiluri literare italo-române (Editura PrincepsEdit, Iași, 2010), Poezie română contemporană. Mărci Stilistice (Editura Junimea, Iași, 2010), Repere perene în poezia română/Eseuri și texte în română și în italiană. Il fior fiore della poesia romena Saggi e testi in romeno e italiano (Editrice Falvision, Bari, 2017), Europa în cincizeci de romane (Editura Institutul European, Iași, 2010), Fără menajamente. Critici, istorici literari și eseiști români (Institutul European, Iași, 2012), Lecturi în filigran. Prozatori români de raftul întâi (Editura EuroPress, București,2017), Poeți reprezentativi ai postmodernității. De la Plumb (George Bacovia) la Gustul cireșelor (Ștefan Manasia), (Editura Eikon, București, 2018), Epica Universalis. Filoane narative intramilenare (Editura Eikon, București, 2018). .

Poezie originală, ediții bilingve: Nimfe & Kimere/Ninfe & Kimere. Testi poetici originali, edizione bilingue (Editura PrincepsEdit, Iași, 2010), Psico@terra.pia, Testi poetici originali, edizione bilingue, (Edizione LietoColle, Faloppio, 2012), Poezii cu efect sigur/Poesie ad effetto sicuro, Testi poetici originali, ediție bilingvă (Editura Inspirescu, Satu Mare, 2014), Scurtcircuit/Cortocircuito, testi poetici originali, edizione bilingue, prefazione di Enzo Rega, Edizioni del Poggio, Poggio Imperiale, 2015), Hotelul Argonauților/Albergo degli argonauti, testi poetici originali, edizione bilingue (Editura Charmides, Bistriţa, 2016), Evagatio mentis. Capricii în versuri. Capricci in versi, ediție bilingvă (Edizioni Aracne, Roma, 2017), Sistola clipei/Sistole dell'istante, ediție bilingvă (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2017), Oniroamniotice. Versuri/ Oniroamniotici. Versi (Editura Colorama, Cluj-Napoca, 2018).

Literatură italiană tradusă în limba română: Domenico Maria Morina, Argonauții din strada Telegrafului (Editura Eminescu, Bucureşti, 2002), Italo Calvino, Palomar, Iubiri dificile (Palomar, Amori difficili) (Editura Polirom, Iaşi, 2004), Monaldi & Sorti, Imprimatur, roman (Editura Humanitas, București, 2004), Claudio Gatti. Prevestirea (Editura Polirom, Iaşi, 2005), Umberto Eco, Cinci scrieri morale, eseu (Editura Humanitas, București, 2005), Umberto Eco, Înainte ca racul. Războaie calde și populism mediatic (A passo di gambero. Guerre calde e populismo mediatico) (Editura Rao, București, 2007), Giovanni Sartori, Ce facem cu străinii? (Pluralismo, multiculturalismo e estranei), eseu (Editura Humanitas, București, 2007), Giuseppe Bonaviri, Tremolar di carrubo/Freamăt de roșcov, antologie poetică bilingvă (Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005), Paolo Ruffilli, Lo stato di disgrazia. Starea de dizgrație, poezie, ediție bilingvă (Editura Ex Ponto, Constanța, 2004), Paolo Ruffilli, Camera oscura/Camera obscură, poezie, ediție bilingvă (Editura EuroPress Group, București, 2007),    Paolo Ruffilli, Lacătul pe inimă (Preparativi per la partenza), antologie de proză scurtă (Editura Vivaldi, Bucureşti, 2006), Paolo Ruffilli Încăperile cerului (Le stanze del cielo), poezie (Editura PrincepsEdit, Iași, 2008), Jurnal de Normandia/Diario di Normandia, poezie, Editura PrincepEdit, Iași, 2009), Paolo Ruffilli, Affari di cuore. Paolo&Francesca, ediție bilingvă (Editura Institutul European, Iași, 2013), Marino Piazzolla, I Fiori del dolore/Florile durerii, antologie poetică bilingvă (Fermenti Editrice, Roma, 2008), Marco Salvador. Longobardul, roman (Editura Polirom, Iaşi, 2008), Giovannino Guareschi, Don Camillo, roman (Editura Vellant, București,2008), Paola Jacobbi, Vreau pantofii ăștia,  eseu (Editura Humanitas, București, 2008), Tiziano Scarpa, Venezia e un pește. Un alt fel de ghid (Editura Tritonic, București, 2009), Gianni Riotta, Prințul norilor, roman (Editura Rao, Bucureşti, 2009), Tiziano Scarpa, Stabat mater, roman (Editura Ex Ponto, Constanța, 2010), Mario Luzi, Conoscenza per ardore/Cunoaștere prin ardoare, Antologie poetică italo-română (Editura Feed Back, Iași, 2010), Mauro Raccasi, Domnia lui Conan (Editura Polirom, Iaşi, 2010),   Domenico Pisana, Acel Nobel venit din Sud. Salvatore Quasimodo între glorie și uitare, monografie critică (Editura Junimea, Iași, 2011), Senso e salvezza/Sentiment și mântuire, Poeti di Akkuaria, Antologia bilingue (Catania, 2011), Fra inferno e paradiso/Între infern și paradis, Antologia bilingue, poeti di Akkuaria (Catania, 2011), Delirai, imperfetta, su scale/ Am delirat, imperfectă, pe scări. Da Arturo Onofri a Donatella Bisutti/De la Arturo Onofri la Donatella Bisutti, Antologia di poesia italiana moderna e contemporanea (Editura Contact International, Iași, 2011), Dante Maffìa, Romanul lui Tommaso Campanella (Editura Institutul European, Iaşi, 2012), Antonio Spagnuolo, In memoria di Elena/În amintirea Elenei, Versuri/Versi, Edizione bilingue (Editura Contact International, Iaşi, 2014), Mario Luzi, Da un'oscurità raggiante/Dintr-o obscuritate radioasă (Fondazione Mario Luzi Editore, Roma, 2016), Mario Luzi, Presagio del miracolo/Prevestirea miracolului, edizione bilingue italo-romena (VitalPrevent Edit, România, 2016), Valeria Di Felice, Attese/Așteptări, edizione bilingue italo-romena (VitalPreventEdit, România, 2016), Mario Luzi, Il  battesimo dei nostri frammenti/Botezul fragmentelor noastre, ediție bilingvă (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2018).

Poeți români traduși în limba italiană: Mihai Eminescu, Floare albastră/Fiore azzurro (Editura Minerva, Bucureşti, 1989), Mihai Eminescu, Din valurile vremii – Dall'onde degli evi, Editura Institutul European, Iași, 2008), Mihai Eminescu, Iperione. Poesie scelte (Fermenti Editrice, Roma, 2008), Mihai Eminescu, Răsai asupra mea/Spunta sopra di me (Editura Junimea, Iași, 2016), Mihai Eminescu, Luceafărul. Espero, Poezii alese/Poesie scelte. (FaLvision Editore, Bari, 2016), George Bacovia, Cu voi/Con voi (Editura Ideea Europeană, București, 2007), George Bacovia, Plumb/Piombo, Edizion bilingue (Fermenti Editrice, Roman, 2008), George Bacovia, Gaudeamus, Florilegio bilingue (Collana Il Gabbiere, Di Felice Edizioni, Martinsicuro, 2015), Gellu Naum, A cincea esență/La quinta essenza, antologie bilingvă (Editing Edizioni, Treviso, 2006), Gellu Naum, Gramatica labirintului/La Grammatica del labirinto (Editura EX PONTO, Constanța, 2008), Daniel Corbu, Evanghelia după Corbu/Il Vangelo secondo Corbu, antologie bilingvă româno-italiană (Editura PrincepsEdit, Iaşi, 2009), Eugenia Bulat, În debara. Al doilea jurnal al unui evadat din Est/Nello sgabuzzino. Il secondo diario di una latitante dell'Est (Editura Gunivas, Chișinău, 2010), Atroce seninătate/Atroce serenità. Da Eminescu a Cristian Popescu, Florilegio di poesia romena (Edizioni Akkuaria, Catania, 2012), Rezistențe arse/Resistenze bruciate. Da Angela Marinescu a Linda Maria Baros, Florilegio di poesia romena (Edizioni Akkuaria, Catania, 2012), Poeti romeni al bivio: continuità e rottura, Saggi e breve antologia bilingue, 2012), Liviu Pendefunda, Crucea intrandafirata/Croce della rosa rossa, editie bilingva (Editura Contact International, Iaşi, 2012), L'alveare d'oro dell'invisibile da Mihai Eminescu a Elleny Pendefunda, Saggi e antologia bilingue (Editura Contact international, Iași, 2013), Maria Calciu, Attra-verso il caos (Editura Tracus Arte, 2013), Poesia romena. Sogno. Suono. Segno, Saggi e antologia bilingue (Da Eminescu a Miruna Vlada), Revisione poetica di Patrizia Garofalo, Edizioni del Foglio Clandestino), Valeriu Armeanu, Elegii/Elegie, edizione bilingue (Edizione del Poggio, Poggio Imperiale, 2015), Ion Vinea, Opal şi rug/Opale e rogo, edizione bilingue (FaLvision Editore, Bari, 2014), Te rog Beatrice. Una Storia soggetiva della poesia romena/O istorie subiectivă a poeziei româneşti. Ti prego Beatrice, Saggi e antologia bilingue (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2015), Victor Munteanu,  Paznic la moara de vânt/Guardiano del mulino a vento (Edizioni Di Felice, Martinsicuro, 2017), Repere perene în poezia română/Il fior fiore della poesia romena, Profiluri bibliocritice și texte poetice/Profili bibliocritici e testi poetici (FaLvision Editore, Bari, 2017).

Premiul pentru traducere din română în limbi străine al Asociației Scriitorilor din București (2000), Premiul special al Salonului Internațional de carte (Oradea, 2002), Premiul FIRI (Forumul Intelectualilor Români din Italia) pentru promovarea culturii române în Italia (2008), Premiul pentru traduceri al revistei „Convorbiri Literare” (2009), Medaglia della città di Venezia per l'attività nei rapporti culturali e di amicizia tra l'Italia e la Romania, Venezia (2009), Premiul pentru traduceri din literatura universală al Asociaţiei Scriitorilor din București pentru traducerea romanului Longobardul, de Marco Salvador (2009), Premiul pentru traducerea și promovarea în străinătate a operei eminesciene din partea Memorialului Ipotești (2012), Premiul Uniunii Scriitorilor din românia pentru întreaga activitate literara (2012), Premio di italianistica Flaiano, Pescara (2014) ş.a.

Ordinul „Stella d’Italia” acordat prin decret al președintelui Italiei Giorgio Napolitano pentru meritele în promovarea limbii și literaturii italiene în România (2013).

 Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de Cavaler (2022).

 

 

Andrei VIERU

  

Născut în București, la 7 august 1958. 
Liceul de Muzică „George Enescu” (actualmente Colegiul Național de Muzică „George Enescu”) din București (1973-1977). Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, din București (actualmente Universitatea Națională de Muzică București), secția pian, clasa Dan Grigore (1977-1981).
Pianist, concerte și recitaluri în diferite țări europene. Înregistrări cu muzică de Johann Sebastian Bach, Ludwig van Beethoven, Franz Liszt, Modest Petrovici Musorgski, Aleksandr Scriabin, Igor Stravinski pentru casele de discuri Harmonia Mundi, Alpha, Ina-Mémoire Vive.
Debut literar în „Nouvelle Revue Française” (2000), 
Colaborări la: „Nouvelle Revue Française”, „Cahiers de l’Herne”, „Le Magazine littéraire”, „Le Courage” (Franța), „Dilema”, „Idei în dialog”, „Observator cultural”.  
Volume publicate: Le gai Ecclésiaste (Éditions du Seuil, Paris, 2007), versiunea în limba română rescrisă de autor: Ecleziastul vesel (Editura Curtea Veche, București, 2014); Éloge de la vanité (Éditions Grasset, Paris, 2013), versiunea în limba română rescrisă de autor: Elogiul vanității (Editura Humanitas, București, 2016); Elogiul frontierelor. Mic tratat de libertate (Humanitas, București 2021).
Contribuții în volume colective: „De la tâche du traducteur et de celle de l’interprète”, alături de o traducere în franceză a teatrului lui Pușkin în volumul Alexandre Pouchkine, Le Visiteur de marbre et autres œuvres théâtrales (Éditions Vendémiaire, Paris, 2021). 
Premii în domeniul musical: „Nadia et Lili Boulanger”, decernat de Académie des Beaux-Arts, Paris, pentru activitatea concertistică (1996). 
Premii literare: Premiul „Casanova”, al Fundației „Pierre Cardin” (Paris), acordat unor autori europeni de limbă franceză, pentru volumul Éloge de la vanité (2014). 
Premiul „Russophonie”, acordat de Association France-Oural, pentru traducerea în franceză a teatrului lui Pușkin (Paris, 2021). 
Premiul „Leibniz” pentru filozofie al Societății „Leibniz ” din România, pentru Elogiul frontierelor. Mic tratat de libertate (București, 2022).

Victor VIŞINESCU

(a semnat şi Șt.-Ivrin Voicescu)

Născut în Buzoești, judeţul Argeș, la 4 martie 1933. Cursurile şcolii generale în comuna natală. Liceul „Al. I. Ghica” din Alexandria (1945-1951). Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1951-1955).

Doctorat la Universitatea din Bucureşti cu teza „Sofia Nădejde, monografie”, conducător ştiinţific D. Păcurariu  (1974).

Doctorand la Facultatea de Litere și Științe Umane a Universităţii din Dijon, cu tema „Realități românești în opera lui Panait Istrati” (1965-1967), coordonator ştiinţific profesor Francis Pruner, doctorat nefinalizat din cauza faptului că nu i s-a mai permis să părăsească ţara pentru susţinerea tezei.

Reporter, apoi redactor la ziarul „Scânteia” (1955-1961). Preparator, ulterior asistent la Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (l961-1963).

Lector la Institutul de Limbi Străine din Beijing (1963-1965) și la Universitatea din Dijon (1965-1967). Șeful Serviciului Bibliografie Națională al Academiei Române (1981-1990). Conferențiar, decan, coordonator de lucrări de licenţă şi teze de masterat la Facultatea de Filologie şi Jurnalism de la Universitatea „Hyperion” din București (1993-2016).

Debut jurnalistic în ziarul „Teleormanul liber” (1948). Debut literar în „Almanahul tinerilor scriitori” (1953.

Colaborări la „România literară”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Manuscriptum”, „Presa noastră”, „Revista de pedagogie” etc.

Volume publicate: Din chinurile vieții (1968); Sofia Nădejde (1972),;Mesajul militant al presei române”(1978); Valori lexicale şi stilistice în publicistica literară românească (1981); Aici e Pământul (remember China-Franţa) (1984) ; În Alma Mater și în Viață (proză, 1990) ; O istorie a presei românești (2000)v Jurnalism contemporan (2002); Stilistica presei contemporane (2003); Cultură profesională și creativitate în jurnalism (2008); Lumile în care am trăit (2008); Poeziile iubirii (2009); Iubirile ca vis și adevăr (2013); Cer și pământ în omul ca Om (2015); Un destin de viață răvășit (semnat cu pseudonimul Șt.-Ivrin Voicescu, 2016); Omul în robia simțurilor (2018).

Antologii: Povești nemuritoare (ciclu de povestiri chinezești traduse și adaptate, 1970).

Ediții: Sofia Nădejde, Scrieri (1978); Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară (1972). 

Radu VOINESCU

(Pseudonimul lui Nicolae Baboi).

Născut la 8 decembrie 1958, în satul Dîmbroca, comuna Săgeata, judeţul Buzău.

Şcoala generală în satul natal (1965-1973), Liceul Militar „Dimitrie Cantemir“, Breaza (1973-1977), Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu“, Sibiu – arma Infanterie 1977-1980).

Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, Secţia română-franceză (1982-1987). Doctorat în ştiinţe filologice la Universitatea din Bucureşti cu o teză despre trivialul în literatură; coordonator ştiinţific Romul Munteanu (2004).

A activat ca ofiţer în unităţi militare din garnizoana Bucureşti, ziarist militar la săptămânalul „Apărarea patriei“ (astăzi „Observatorul militar”) şi la revista „Orizonturi militare“ (pe care a înfiinţat-o în zilele Revoluţiei din decembrie 1989). Redactor şi şef al secţiei de beletristică la Editura Militară (1991-1993), redactor şi apoi secretar general de redacţie la revista „Viaţa armatei“ (1994-2001). Din activitatea în armată se poate reţine că a pus bazele antropologiei militare ca disciplină ştiinţifică. În 2001 trece în rezervă, la cerere, cu gradul de locotenent-colonel, pentru a se dedica literaturii.

A înfiinţat şi conduce, din aprilie 1997, neîntrerupt, Cenaclul Scriitorilor Militari.

Director al revistei de cultură „Diagonale”, pe care a înfiinţat-o la Buzău împreună cu Marian Rădulescu (2008-2009).

Preşedinte al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România din 2013.

A debutat în presa literară, semnând cu numele real, Nicolae Baboi, cu un grupaj de poezii în revista „Luceafărul” (1989).

Colaborări la: „Luceafărul“, „Luceafărul de Dimineaţă”, „România literară“, „Viaţa Românească”, Suplimentul literar-artistic al ziarului „Tineretul liber“, „Contrapunct“, „Litere, Arte & Idei“, „Cronica“, „Paradigma“, „Poesis“, „Poesis Internaţional”, „Familia“, „Vatra“, „UNU“, „Minerva“, „Semne“, „Tomis”, „Cafeneaua literară”, „Sud”, „Ziua literară”, „Revista nouă”, „Princeps Edit”, „Antares”, „Oglinda literară”, „Hyperion”, „Convorbiri literare”, „Neuma”, „Steaua”, „Nouvelle Europa“ (Luxemburg), „Le mensuel littéraire“ (Bruxelles). Colaborări constante, din 1989, la Radio România Cultural.

S-a aflat printre fondatorii Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

A înfiinţat (2011) şi coordonează Colocviile de Critică ale Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România.

Volume publicate: Hierofantul, versuri (Editura Vinea, Bucureşti, 1999), Modernităţi. Eseuri de antropologie culturală (Editura Libra, Bucureşti, 2001), Poezii (Editura Caligraf, Drobeta-Turnu Severin, 2002), Spectacolul literaturii. Studii de critică şi teorie literară (Editura Muzeul Literaturii Române, 2003), Printre primejdiile criticii (Fundaţia Culturală Paradigma, 2004), Trivialul (Fundaţia Culturală „Libra”, 2004), Erezii pioase, povestiri (Editura Emia, Deva, 2005), Subiecte I. Scriitori români contemporani (Fundaţia Culturală „Libra”, 2005), Libertatea criticii (Editura Junimea, Iaşi, 2020).

Prezent în antologiile: Spèctre lyrique. Anthologie de poèsie roumaine contemporaine (sélection, traduction: Georges Astalos; Editura Tritonic Media, 2000); Canon şi canonizare (coord. Marin Mincu; Editura Pontica, 2003); Sentiment latin/Sentimento latino. Poeţi români–Poeţi napoletani, Poeti romeni–Poeti napoletani, antologie de poezie (Societatea Scriitorilor Militari, 2004), Marea Scriitorilor, între Olimp şi Zidul Puterii (coord. Ozana Cucu-Oancea, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2012); Născut în '58, antologie de poezie (împreună cu Adrian Alui Gheorghe, Vasile Gârneţ, Liviu Georgescu, Bogdan Ghiu, Ioan Es. Pop, Nicolae Tzone, Lucian Vasilescu, Varujan Vosganian; pref. Vasile Spiridon; Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2013), Testament, Anthology of Romanien Verse by Daniel Ioniţă, Translated: Daniel Ioniţă, Eva Foster, Daniel Reynaud and Rochelle Bews, American Edition (Kessinger Pub LLC, 2016); Testament. 400 de ani de poezie românească/400 Years of Romanian Poetry, Antologie şi traduceri de Daniel Ioniţă, Daniel Reynaud, Adriana Paul, Eva Foster (Editura Minerva, Bucureşti, 2019), Lucia Negoiţă, Poveşti de trecut vămile. Interviuri cu scriitori (Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2019).

A coordonat volumul Actele Colocviilor Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, Ediţiile I-VI, 2011-2016 (Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2016).

Consilier şi contributor la Encyclopedia of Erotic Literature (Gaëtan Brulotte, John Phillips eds.; Routledge, Taylor & Francis Group, New York, London, 2006).

Premiul Editurii Vinea pentru debut cu manuscrisul volumului Hierofantul (1998). Premiul pentru critică literară al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru volumul Trivialul (2004). Premiul pentru critică literară al revistei „Cafeneaua literară” (2012), Premiul pentru critică literară al revistei „Luceafărul de Dimineaţă” (2015, 2017).

Este autorul Dicţionarului esenţial on-line al membrilor Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România şi creatorul şi administratorul site-ului Filialei (http://filialadecritica.blogspot.com).