Pagini

S





                                        George  SANDA

Născut la 13 mai 1937, Ghermăneşti, judeţul Ilfov.
Liceul „Aurel Vlaicu” din Bucureşti (1954). Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1960).
Asistent la Catedra de limba română a Universităţii București (1960-1964). Lector de limba și literatura română la Institutul de Limbi Străine din Beijing, R.P. Chineză (1964). Lector la Universitatea Jagellonă din Cracovia, Polonia (1967).
Cursuri postuniversitare de limba germană la Universitatea din București și la Universitatea Ruprecht-Karl din Heidelberg (1971-1972). Cursuri postuniversitare intensive de limba spaniolă (1975). Doctorat la Universitatea din Iași, cu teza „Otilia Cazimir”; conducător științific Const. Ciopraga (1974).
Debutat literar cu o poezie în „Gazeta literară” (1958).
Volume publicate: Poezie: Răstignit pe un fir de nisip (Editura George Sanda, 1997), Răspântii pustii (Editura George Sanda, 2001) (Hermeneutica iubirii (Editura George Sanda, 2003), Teroarea clepsidrei (Editura George Sanda, 2003), Crochiuri, umbre (Editura George Sanda, 2008), Ecoul umbrelor (Editura George Sanda, 2011). Proză: Drumul, simbolul Golgotei (Editura George Sanda, 1997), Singurătatea măștilor (Editura George Sanda, 2001), Teatru: Post de observație, Puntea și podul, Capete de drum, vol. I (Editura George Sanda, 2002), Prioritățile dragostei, Averea dragostei. Harul iubirii, Iubire totală, Căsătorie prenupțială, vol. II (Editura George Sanda, 2007). Monografii: Veronica Micle (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1972; ediția a II-a, cu subtitlul Destinul unei mari iubiri, Editura George Sanda, 1994), Otilia Cazimir (Editura Cartea Românească, 1984; ediția a II-a, cu subtitlul Destinul unei vieți neîmplinite, Editura George Sanda, 2014), Magda Isanos, Destinul unei mari poezii (Editura George Sanda, 2005), G. Topîrceanu în fața posterității (Editura George Sanda, 2017; ediția a II-a, Editura George Sanda, 2018). Eseu: Destine, Veronica Micle, Destinul unei mari iubiri, Otilia Cazimir, Destinul unei vieți neîmplinite, Magda Isanos, Destinul unei mari poezii (Editura George Sanda, 2005), Adevărul înlănțuit (Editura George Sanda, 2010), Cioburi de lumină (Editura George Sanda, 2013). Istorie literară: G. Topîrceanu, inedit (Editura George Sanda, 1997), Contribuții inedite la istoria literaturii române, manuscrise, documente, mărturii și mărturisiri din colecția George Sanda: Nichita Stănescu, G. Topîrceanu, Radu Gyr, Otilia Cazimir, Magda Isanos, Coca Farago, Constanța Marino-Moscu, Mihail Drumeș, vol. I (Editura George Sanda, 2001); Corespondență din colecția George Sanda, Emitenți: G.Topîrceanu, Otilia Cazimir, Ioanid Romanescu, Ana Mâșlea, vol. II (Editura George Sanda, 2009), Corespondență, documente, acte din colecția George Sanda, Destinatari și Emitenți: G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, vol. III (Editura George Sanda, 2013), Ioanid Romanescu, Cântarea Lebedei ce moare; Ana Mâșlea, Cântece de taină (Editura George Sanda, 2014), Geneza operei, Magda Isanos, Caiete manuscris (Editura George Sanda, 2016), Mirajul teatrului, Otilia Cazimir, Traduceri nepublicate (Editura George Sanda, 2017). Literatură gnomică: Aşchii de gând, Gnomice, ediția I, 1313, ediția a II-a, 1813, ediția a III-a, 3113 (Editura George Sanda: 2002, 2003, 2004), Carnavalul măștilor, scrieri gnomice (Editura George Sanda. 2004), Dincolo de cuvânt, literatură gnomică (Editura George Sanda, 2015), Scrieri despre artă: Pensula și dalta, Alexandrina și George Sanda (Editura George Sanda, 2009).
A îngrijit următoarele ediţii: Calistrat Hogaș, În Munții Neamțului (în colaborare cu G.G. Ursu; Editura Tineretului, Bucureşti, 1961), Alecu Russo, Cântarea României (în colaborare cu G.G.Ursu; Editura Tineretului, Bucureşti, 1962), Alexandru Vlahuță, Iubire (Editura pentru literatură, Bucureşti, 1965), Ioan Slavici, Amintiri (Amintiri, Lumea prin care am trecut, Fapta omenească, Articole) (Editura pentru literatură, Bucureşti, 1967), Topîrceanu scrie și desenează pentru copii (Editura „Junimea”, Iaşi, 1970; Ediţia a II-a Editura George Sanda, 2008), Otilia Cazimir, Baba Iarna intră-n sat și alte poezii, (Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1972). G. Topîrceanu, Minunile Sfântului Sisoe, Ediție îngrijită și prefațată (Editura „Junimea”, Iaşi, 1972), Otilia Cazimir, Inscripții pe marginea anilor (Editura „Junimea”, Iaşi, 1973), Otilia Cazimir, Scrieri despre teatru (Editura „Junimea”, Iaşi, 1978), G. Topîrceanu, Poezii și desene pentru copii (Editura „Ion Creangă”, 1982), G. Topîrceanu, Minunile Sfântului Sisoe (Jurnal, Fragmente, Note, Variante (Editura George Sanda, 1992), G, Topîrceanu, Țiganul în cer (Editura George Sanda, 2001), G. Topîrceanu, Dicționar de rime (Editura George Sanda, 2008), G, Topîrceanu, Pirin-Planina, Episoduri tragice și comice din captivitate, ediția a II-a, cu 333 de adnotări inedite ale autorului (Editura George Sanda, 2018).
    Colaborări la „Gazeta literară”, „Viața studențească”, „Femeia”, „Luceafărul”, „Viața românească”, 2Limbă și literatură”, „Revista învățământului superior”, „Cronica”, „Luminița”, „Argeş”, „Iașul literar”, „Nor Ghianc”, „Zycie Literackie” (Polonia), „România literară”, „Revista noastră”, „Buletinul Societății de Științe Filologice”, „Memoriile Secției de Științe Filologice”, „Literatură și artă”, „Revsita de istorie și teorie literară”, Radio România, Studioul Cinematografic „Al. Sahia” etc.
     
 
Grigore SMEU

Născut la 26 octombrie 1928, în satul Bâltişoara, com. Bâlta (actualmente Runcu), jud. Gorj.
Şcoala primară din satul natal (1935-1941). Liceul „Tudor Vladimirescu” din Tâgu-Jiu (1941-1949). Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (1949-1953).
Doctorat la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (1970), coordonator ştiinţific, Marcel Breazu, cu o teză de istorie a esteticii româneşti.
Angajat încă din studenţie la Institutul de Filosofie al Academiei Române (din 1950. Cercetător ştiinţific în acelaşi institut (1953-1995), unde a îndeplinit şi funcţiile de şef al Sectorului de Estetică, timp de douăzeci de ani, şi de director adjunct al institutului (1978-1988), Profesor universitar asociat la Universitatea Bucureşti.
Debut publicistic în revista „Cercetări Filosofice”, 1956.
Studii, eseuri, cronici publicate în „Cercetări filosofice”, „Luceafărul”, „Arta plastică”, „Studii şi cercetări de istoria artei”, „Contemporanul”, „Revista de Filosofie”, Revista „Clubul”, „Gazeta literară”, „Gazeta Gorjului”, „Cronica”, „România literară”, „Astra”, „Coloana”, „Scânteia tineretului”, „Analele Universităţii Bucureşti”, „Revue roumaine des sciences sociales - série de Philosophie et Logique”, „La Roumanie d'aujourd’hui”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Vatra”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Cugetarea”, „Alternative”, „Limbă şi literatură”, „Jurnal literar”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Ateneu”, „Limba şi literatura română”, „Revista de filosofie şi drept a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova”, „Columna”  (Chişinău), „Caiete de cultură” (Chişinău), „Literatorul”, „Universul cărţii”, „Psihanaliza”, „Brâncuşi”, „File de Filosofie (Chişinău), „Terra Litua”, „Symposion”, „Vitraliu”, „După Brâncuşi”, „Cultura”, Caietele „Columna”, „Crinul satelor”, „Gorjeanul”, „Portal Măiastra”, „Caiete critice”, „Jurnalul literar”.
Volume publicate: Sensuri ale frumosului în estetica românească (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1969), Previzibil şi imprevizibil în epică (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1972), Repere estetice în satul românesc (Ed. Albatros, 1973), Grădina înclinată, roman (Ed. Cartea Românească, 1974), Pelerinaj, versuri (Ed. Albatros, 1974), Relaţia social-autonom în artă (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1976), Introducere în estetica artei de amatori (Tg.-Jiu, 1980), Sensibilitatea estetică românească (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1983), Interdependenţa valorilor în literatură (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1987), Esteticul cotidian în lumea de azi (Ed. Academiei Române, 1992), Marin Preda – o filosofie a naturii (Ed. Garamond, 1994), Ceremoniile umbrelor, versuri (Ed. Spicon, 1996), Libertatea artistică în literatura română (DrimEdit, 2005), Transplant de vocaţie, roman (Ed. Contrafort, 2007), Istoria esteticii românesti,  vol. 1, 2008, vol. 2, 2009, Editura Academiei Române), Cu Kant la copcă, povestiri (Ed. Academica Brâncuşi, 2009), Trecerea, roman (Ed. Academica Brâncuşi, 2010), Desene rupestre şi tradiţii artistice. Un spectacol în perimare ? (Ed. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, 2010), Zâmbet tras pe roată. Memoriile unui cercetător (Ed. Academica Brâncuşi, 2012), Liviu Rusu în estetica europeană a secolului al XX-lea (Ed. Academiei Române, 2013), Şi privighetoarea cânta, cânta..., proză scurtă (Ed. Tipo Moldova, 2013), Trei crai de la apus, proză scurtă (Ed. Tipo Moldova, 2014), Hamletizând. Parodii plebeiene, poezie (Ed. Tipo Moldova, 2014).
Colaborări cu studii şi eseuri în diverse volume colective.
S-a numărat între coordonatorii şi autorii tratatului Estetica (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1983) şi, de asemenea, la volumul Creaţie valorică şi acţiune (Ed. Politică, 1984).
Premiul „Simion Bărnuţiu”, al Academiei Republicii Socialiste România, pentru două studii de estetică industrială (1966), Premiul literar „Ion Cănăvoiu” pentru romanul Transplant de vocaţie (2008), Premiul Centrului Internaţional de Cultură „Geoge Apostu” (Bacău), pentru contribuţia definitorie la cunoaşterea şi afirmarea valorilor specifice ale esteticii româneşti, 2008.


Simona SORA
(în actele oficiale Maria-Simona Constantinescu)

Născută la Deva, judeţul Hunedoara, la  8 iulie 1967. A urmat cursurile Liceului Sanitar din Hunedoara (1981-1985). Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1989-1995). Master în teoria literaturii/literatură universală, Universitatea Bucureşti; diplomă de studii aprofundate în 1995 cu lucrarea   „Identitatea personală şi narativă în autoportretele lui Van Gogh“;
 Doctorat în litere, în 2007, cu tema: Regăsirea intimităţii: diferenţe de corp în romanul interbelic şi postdecembrist; Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova, coordonator științific: Eugen Negrici.
Între 1999-2013: a fost redactor responsabil de actualitatea culturală la revistele „Dilema” şiDilema veche” și editor coordonator al revistei „Dilemateca” (1999-2013); a predat ca profesor asociat la Secţia de Comunicare a Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti (Masterul de Teoria şi Practica Editării – 2005-2007); consilier de presă al Institutului Cervantes din Bucureşti, Ambasada Spaniei la Bucureşti (2002-2005, 2017-2018); Editor-coordonator al Editurii Institutului Cultural Român (2015-2018).
Debut publicistic în revista „România literară” (1993).
Rubrici de critică literară și eseu în diferite reviste culturale româneşti („România literară”, „22”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Amfiteatru”, „Litere”, „Interval”, „Lettre Internationale”, „Vineri”, „Litere Arte & Idei”, „Observator  cultural”, „Apostrof”, „Ziarul de Duminică”, „Dilema”, „Dilema veche”)  şi străine („Frie Assoziation” Germania, „Courrier international”, Franţa, „La Jornada Semanal”, Mexic).
Alte volume publicate: Regăsirea intimității (Editura Cartea Românească, 2008); Ultima Thule. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (Editura Artec, Spania, 2009; Hotel Universal (roman), Editura Polirom, 2012, ediţia a doua, 2013 (roman tradus în Croaţia şi Franţa); Seinfeld şi sora lui Nabokov  (publicistică) (Editura Polirom, 2014).
A coordonat antologiile: 10.000 de semne/ 10.000 characters. Antologia prozei româneşti de azi: 20 de prozatori cu fragmente alese de ei înşişi (versiuni: română- engleză), (Editura Institutului Cultural Român. Bucureşti, 2016); Literatura română pentru începători și avansați în 18 eseuri și 18 poeme – trei versiuni: în limba engleză, franceză și spaniolă (2015, 2016, 2018).
A tradus din limba spaniolă volumele: Roberto Bolaño, O povestioară lumpen (Editura Univers, Bucureşti, 2017); Iván Repila, Băiatul care a furat calul lui Attila, Editura Univers, Bucureşti, 2015; Carlos Fuentes, Crezul meu  (Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2005); 
Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române pentru romanul Hotel Universal. Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor pe anul 2008 pentru volumul Regăsirea intimităţii (cu care a mai obţinut şi Premiul pentru debut al revistei „Observator cultural”, ca şi Premiul pentru debut al revistei „România literară”). 



Roxana SORESCU
(16 septembrie 1943-12 martie 2019, Bucureşti)

(Numele la naştere: Maria Roxana Sorescu. Numele după căsătorie: Butnaru)
Studiile primare (1950-1954) şi liceale (Liceul "Iulia Hasdeu", 1954-1961) în Bucureşti. Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1961-1966), şi Facultatea de Limbi Germanice la aceeaşi universitate (1967-1972). Doctorat în ştiinţe filologice cu o teză despre liric şi tragic (1983).
Cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu", din Bucureşti (din 1966). Îndeplineşte, o perioadă, funcţia de secretar general de redacţie la „Revista de istorie şi teorie literară". A făcut parte din colectivul de conducere al revistei „Limbă şi literatură”.
Din anul 1998 predă în regim de colaborare la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Teologie Romano-Catolică şi la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.
Debut în 1963, în revista „Contemporanul”.
Colaborări la: „Revista de istorie şi teorie literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viaţa Românească”, „Observator cultural”, „Adevărul literar şi artistic”, „Limbă şi Literatură”, „Euresis”, „Cahiers Benjamin Fondane”, Radio România Cultural, diverse publicaţii online. A deţinut un blog personal: https://roxanasorescu.wordpress.com/blog.
Lucrări publicate: Interpretări, Bucureşti, 1979; Liricul şi tragicul, Bucureşti, 1983; Reinventând Europa, Bucureşti, 1998; Lumea, repovestită, Bucureşti, 2000.
Contribuţii în volumele: Dicţionarului de termeni literari (coord. Al. Săndulescu; Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1976),  Structuri tematice şi retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870) (coord. Paul Cornea; Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1976), Documente şi manuscrise literare (coord. Paul Cornea, Elena Piru; Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1976).
A îngrijit următoarele ediţii: V. Voiculescu, Integrala prozei literare (Editura Anastasia, Bucureşti, 1998), V. Voiculescu, Integrala operei poetice (Editura Anastasia, Bucureşti, 1999), V. Voiculescu, Opera literară,  I-III (Editura Cartex, Bucureşti, Vol. I – Proza, 2003; Vol. II – Poezia, 2004; Vol. III – Dramaturgia. Documente biografice. Manuscrise sechestrate. Manuscrise regăsite, 2004), V. Voiculescu, Proza (Editura Nemira, Bucureşti, 2006, 2012), V. Voiculescu, În Grădina Ghetsemani. Antologie de poezie mistică (Editura Art, Bucureşti, 2010), V. Voiculescu, Ultimele Sonete ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu (Editura Art, Bucureşti, 2010), V. Voiculescu,  Poezii. Antologie (Editura Art, Bucureşti, 2011), V. Voiculescu, Zahei Orbul, Editura Art, Bucureşti, 2010, V. Voiculescu, Iubire magică (Editura Art, Bucureşti, 2012), V. Voiculescu, Lostriţa. Antologie de proză fantastică (Editura Art, Bucureşti, 2013, 2014).
Traduceri: William Kluback şi Michael Finkenthal, Clovnul in Agora, convorbiri despre Eugen Ionescu, Editura Universalia, Bucureşti, 1998.
Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1979). Premiul Asociaţiei Editorilor din România, pentru volumul V. Voiculescu, Integrala operei poetice (1999), Premiul „Iulia Hasdeu”–UNESCO, pentru volumul Lumea, repovestită (2000).


C. STĂNESCU
(în actele oficiale Constantin Stănescu)

Născut la 18 octombrie 1938, în satul Speteni, com. Bărcăneşti, jud. Ialomiţa.
Şcoala generală din comuna natală între anii 1946-1953, Liceul „Mihai Viteazul”, Bucureşti (1954-1957). Facultatea de Filologie (secţia de critică, istorie literară şi folclor) a Universităţii din Bucureşti (1957-1962).
Ziarist la „Scânteia tineretului”, unde a fost şef al secţiei culturale, apoi redactor-şef adjunct (1962-1977), apoi la „Scânteia” (1977-1989), ulterior „Adevărul”, unde a fost şeful secţiei culturale (1990-2005), „Gândul” (2005-2006).
Re-înfiinţează, în 1990, „Adevărul literar şi artistic”.
Debut publicistic în “Scânteia tineretului” (1962).
Colaborări la: România literară”, „Luceafărul”, „Cultura”, „Contemporanul”, „Sud” (Bolintin-Vale), „Clipa”, „Pro Saeculum” ş.a.
Volume publicate: Cronici literare (Ed. Cartea Românească, 1971), Poeţi şi critici (Ed. Eminescu , 1972), Jurnal de lectură I (Ed. Cartea Românească,  1978), Jurnal de lectură II (Ed. Eminescu 1983), Jurnal de lectură III (Ed. Eminescu, 1988), Interviuri din tranziţie (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1996), Accente. Jurnal indirect (Ed. Albatros, 2003), Jurnal indirect (Ed. Academiei Române, 2014).
Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1971.


Victor STOLERU
(16 iunie 1932, comuna Domniţa Maria, judeţul Bacău-3 mai 2017, Bucureşti)

Şcoala Gimnazială Nr. 31 Băieţi (1939-1947) din Bucureşti, Liceul de Băieţi „Titu Maiorescu” (actualmente, Colegiul Naţional „I.L. Caragiale”) din Bucureşti (1947-1951). Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1952-1957).
Doctorat în filologie la Universitatea din Timişoara, cu o teză despre „B. Fundoianu-Fondane în literatura română şi franceză”, coordonator Victor Iancu (1974).
Profesor de limba şi literatura română la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” (actualmente, Colegiul Militar Naţional „Dimitrie Cantemir”), din Breaza (1957-1960). Asistent universitar la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1960-1969). Profesor de limba si literatura română la Liceul Teoretic Nr. 25 (actualmente, Liceul Teoretic „Marin Preda”) din Bucureşti (1969-2000). Lector suplinitor la Facultatea de Teologie-Litere a Universităţii „Valahia”, din Târgovişte, 1999-2000).
Debut publicistic în „Studia bibliologica” (1965).
Colaborări la: „Cercetări de limba şi literatura română” (Oradea), „Îndrumătorul cultural şi artistic din armată”, „Limbă şi literatură”, „Limba şi literatura română pentru elevi”, „Revista de pedagogie”, „Logos”, „Luceafărul”, „Studia bibliologica”, „Studii de literatură universală şi comparată”, „Studii de teologie” (Târgovişte), „Viaţa Românească”, „Cuget, simţire, credinţă”, „Interferenţe”, „Buletinul SSF”, „Revista noastră” (Focşani).
Volume publicate: Crochiuri de istorie literară (Editura Litera, Bucureşti, 1974), G.C. Nicolescu (1911-1967). Studiu biobibliografic (Editura Relief românesc, Bucureşti, 1978), B. Fundoianu/Benjamin Fondane (Editura Grai şi suflet – Cultura Naţională, Bucureşti, 2000), Remember (Editura Arefeană, Bucureşti, 2001), Ipostaze de istorie literară (Editura Arefeană, Bucureşti, 2002), Orizonturi de istorie literară (Editura Macarie, Târgovişte, 2003), Fragmente de istorie literară (Editura Arefeană, Bucureşti, 2005), Reliefuri dispărute (Editura Arefeană, Bucureşti, 2006), Recenzii de istorie literară (Editura Arefeană, Bucureşti, 2007).
 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu