S

                                        George  SANDA

Născut la 13 mai 1937, Ghermăneşti, judeţul Ilfov.

Liceul „Aurel Vlaicu” din Bucureşti (1954). Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1960).

Asistent la Catedra de limba română a Universităţii București (1960-1964). Lector de limba și literatura română la Institutul de Limbi Străine din Beijing, R.P. Chineză (1964). Lector la Universitatea Jagellonă din Cracovia, Polonia (1967).

Cursuri postuniversitare de limba germană la Universitatea din București și la Universitatea Ruprecht-Karl din Heidelberg (1971-1972). Cursuri postuniversitare intensive de limba spaniolă (1975). Doctorat la Universitatea din Iași, cu teza „Otilia Cazimir”; conducător științific Const. Ciopraga (1974).

Debutat literar cu o poezie în „Gazeta literară” (1958).

Colaborări la „Gazeta literară”, „Viața studențească”, „Femeia”, „Luceafărul”, „Viața românească”, 2Limbă și literatură”, „Revista învățământului superior”, „Cronica”, „Luminița”, „Argeş”, „Iașul literar”, „Nor Ghianc”, „Zycie Literackie” (Polonia), „România literară”, „Revista noastră”, „Buletinul Societății de Științe Filologice”, „Memoriile Secției de Științe Filologice”, „Literatură și artă”, „Revsita de istorie și teorie literară”, Radio România, Studioul Cinematografic „Al. Sahia” etc.

Volume publicate: Poezie: Răstignit pe un fir de nisip (Editura George Sanda, 1997), Răspântii pustii (Editura George Sanda, 2001) (Hermeneutica iubirii (Editura George Sanda, 2003), Teroarea clepsidrei (Editura George Sanda, 2003), Crochiuri, umbre (Editura George Sanda, 2008), Ecoul umbrelor (Editura George Sanda, 2011). Proză: Drumul, simbolul Golgotei (Editura George Sanda, 1997), Singurătatea măștilor (Editura George Sanda, 2001), Cenușa destinului, roman (Editura George Sanda, 2020), Teatru: Post de observație, Puntea și podul, Capete de drum, vol. I (Editura George Sanda, 2002), Prioritățile dragostei, Averea dragostei. Harul iubirii, Iubire totală, Căsătorie prenupțială, vol. II (Editura George Sanda, 2007),  Întoarcerea. înstrăinarea, vol. III (Editura George Sanda, 2019). Monografii: Veronica Micle (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1972; ediția a II-a, cu subtitlul Destinul unei mari iubiri, Editura George Sanda, 1994), Otilia Cazimir (Editura Cartea Românească, 1984; ediția a II-a, cu subtitlul Destinul unei vieți neîmplinite, Editura George Sanda, 2014), Magda Isanos, Destinul unei mari poezii (Editura George Sanda, 2005), G. Topîrceanu în fața posterității (Editura George Sanda, 2017; ediția a II-a, Editura George Sanda, 2018). Eseu: Destine, Veronica Micle, Destinul unei mari iubiri, Otilia Cazimir, Destinul unei vieți neîmplinite, Magda Isanos, Destinul unei mari poezii (Editura George Sanda, 2005), Adevărul înlănțuit (Editura George Sanda, 2010), Cioburi de lumină (Editura George Sanda, 2013). Istorie literară: G. Topîrceanu, inedit (Editura George Sanda, 1997), Contribuții inedite la istoria literaturii române, manuscrise, documente, mărturii și mărturisiri din colecția George Sanda: Nichita Stănescu, G. Topîrceanu, Radu Gyr, Otilia Cazimir, Magda Isanos, Coca Farago, Constanța Marino-Moscu, Mihail Drumeș, vol. I (Editura George Sanda, 2001); Corespondență din colecția George Sanda, Emitenți: G.Topîrceanu, Otilia Cazimir, Ioanid Romanescu, Ana Mâșlea, vol. II (Editura George Sanda, 2009), Corespondență, documente, acte din colecția George Sanda, Destinatari și Emitenți: G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, vol. III (Editura George Sanda, 2013), Ioanid Romanescu, Cântarea Lebedei ce moare; Ana Mâșlea, Cântece de taină (Editura George Sanda, 2014), Geneza operei, Magda Isanos, Caiete-manuscris (Editura George Sanda, 2016), Mirajul teatrului, Otilia Cazimir, Traduceri nepublicate (Editura George Sanda, 2017). Literatură gnomică: Aşchii de gând, Gnomice, ediția I, 1313, ediția a II-a, 1813, ediția a III-a, 3113 (Editura George Sanda: 2002, 2003, 2004), Carnavalul măștilor, scrieri gnomice (Editura George Sanda. 2004), Dincolo de cuvânt, literatură gnomică (Editura George Sanda, 2015), Rânduiala rânduielilor, Literatură gnomică (Editura George Sanda, 2020), Oasele călătoriei, poezie, proză, teatru, eseu. Literatură gnomică (Editura George Sanda, 2021), Trinitatea, viața, dragostea, moartea. Literatură gnomică (Editura George Sanda, București, 2022), Dorul. Dorul de dor. Dorul de zbor. Dorul de dragoste,  Literatură gnomică (Editura George Sanda, București, 2024)..

 Scrieri despre artă: Pensula și dalta, Alexandrina și George Sanda (Editura George Sanda, 2009). .    A îngrijit următoarele ediţii: Calistrat Hogaș, În Munții Neamțului (în colaborare cu G.G. Ursu; Editura Tineretului, Bucureşti, 1961), Alecu Russo, Cântarea României (în colaborare cu G.G.Ursu; Editura Tineretului, Bucureşti, 1962), Alexandru Vlahuță, Iubire (Editura pentru literatură, Bucureşti, 1965), Ioan Slavici, Amintiri (Amintiri, Lumea prin care am trecut, Fapta omenească, Articole) (Editura pentru literatură, Bucureşti, 1967), Topîrceanu scrie și desenează pentru copii (Editura „Junimea”, Iaşi, 1970; Ediţia a II-a Editura George Sanda, 2008), Otilia Cazimir, Baba Iarna intră-n sat și alte poezii, (Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1972). G. Topîrceanu, Minunile Sfântului Sisoe, Ediție îngrijită și prefațată (Editura „Junimea”, Iaşi, 1972), Otilia Cazimir, Inscripții pe marginea anilor (Editura „Junimea”, Iaşi, 1973), Otilia Cazimir, Scrieri despre teatru (Editura „Junimea”, Iaşi, 1978), G. Topîrceanu, Poezii și desene pentru copii (Editura „Ion Creangă”, 1982), G. Topîrceanu, Minunile Sfântului Sisoe (Jurnal, Fragmente, Note, Variante (Editura George Sanda, 1992), G, Topîrceanu, Țiganul în cer (Editura George Sanda, 2001), G. Topîrceanu, Dicționar de rime (Editura George Sanda, 2008), G, Topîrceanu, Pirin-Planina, Episoduri tragice și comice din captivitate, ediția a II-a, cu 333 de adnotări inedite ale autorului (Editura George Sanda, 2018).

   

     

 

Grigore SMEU

  26 octombrie 1928, Bâltişoara, comuna Bâlta (actualmente Runcu), jud. Gorj-14 octombrie 2020, Bucureşti.

 

Şcoala primară din satul natal (1935-1941). Liceul „Tudor Vladimirescu” din Tâgu-Jiu (1941-1949). Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (1949-1953).

Doctorat la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (1970), coordonator ştiinţific, Marcel Breazu, cu o teză de istorie a esteticii româneşti.

Angajat încă din studenţie la Institutul de Filosofie al Academiei Române (din 1950. Cercetător ştiinţific în acelaşi institut (1953-1995), unde a îndeplinit şi funcţiile de şef al Sectorului de Estetică, timp de douăzeci de ani, şi de director adjunct al institutului (1978-1988), Profesor universitar asociat la Universitatea Bucureşti.

Debut publicistic în revista „Cercetări Filosofice”, 1956.

Studii, eseuri, cronici publicate în „Cercetări filosofice”, „Luceafărul”, „Arta plastică”, „Studii şi cercetări de istoria artei”, „Contemporanul”, „Revista de Filosofie”, Revista „Clubul”, „Gazeta literară”, „Gazeta Gorjului”, „Cronica”, „România literară”, „Astra”, „Coloana”, „Scânteia tineretului”, „Analele Universităţii Bucureşti”, „Revue roumaine des sciences sociales - série de Philosophie et Logique”, „La Roumanie d'aujourd’hui”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Vatra”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Cugetarea”, „Alternative”, „Limbă şi literatură”, „Jurnal literar”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Ateneu”, „Limba şi literatura română”, „Revista de filosofie şi drept a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova”, „Columna”  (Chişinău), „Caiete de cultură” (Chişinău), „Literatorul”, „Universul cărţii”, „Psihanaliza”, „Brâncuşi”, „File de Filosofie (Chişinău), „Terra Litua”, „Symposion”, „Vitraliu”, „După Brâncuşi”, „Cultura”, Caietele „Columna”, „Crinul satelor”, „Gorjeanul”, „Portal Măiastra”, „Caiete critice”, „Jurnalul literar”.

Volume publicate: Sensuri ale frumosului în estetica românească (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1969), Previzibil şi imprevizibil în epică (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1972), Repere estetice în satul românesc (Ed. Albatros, 1973), Grădina înclinată, roman (Ed. Cartea Românească, 1974), Pelerinaj, versuri (Ed. Albatros, 1974), Relaţia social-autonom în artă (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1976), Introducere în estetica artei de amatori (Tg.-Jiu, 1980), Sensibilitatea estetică românească (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1983), Interdependenţa valorilor în literatură (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1987), Esteticul cotidian în lumea de azi (Ed. Academiei Române, 1992), Marin Preda – o filosofie a naturii (Ed. Garamond, 1994), Ceremoniile umbrelor, versuri (Ed. Spicon, 1996), Libertatea artistică în literatura română (DrimEdit, 2005), Transplant de vocaţie, roman (Ed. Contrafort, 2007), Istoria esteticii românesti,  vol. 1, 2008, vol. 2, 2009, Editura Academiei Române), Cu Kant la copcă, povestiri (Ed. Academica Brâncuşi, 2009), Trecerea, roman (Ed. Academica Brâncuşi, 2010), Desene rupestre şi tradiţii artistice. Un spectacol în perimare ? (Ed. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, 2010), Zâmbet tras pe roată. Memoriile unui cercetător (Ed. Academica Brâncuşi, 2012), Liviu Rusu în estetica europeană a secolului al XX-lea (Ed. Academiei Române, 2013), Şi privighetoarea cânta, cânta..., proză scurtă (Ed. Tipo Moldova, 2013), Trei crai de la apus, proză scurtă (Ed. Tipo Moldova, 2014), Hamletizând. Parodii plebeiene, poezie (Ed. Tipo Moldova, 2014).

Colaborări cu studii şi eseuri în diverse volume colective.

S-a numărat între coordonatorii şi autorii tratatului Estetica (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1983) şi, de asemenea, la volumul Creaţie valorică şi acţiune (Ed. Politică, 1984).

Premiul „Simion Bărnuţiu”, al Academiei Republicii Socialiste România, pentru două studii de estetică industrială (1966), Premiul literar „Ion Cănăvoiu” pentru romanul Transplant de vocaţie (2008), Premiul Centrului Internaţional de Cultură „Geoge Apostu” (Bacău), pentru contribuţia definitorie la cunoaşterea şi afirmarea valorilor specifice ale esteticii româneşti, 2008.

Simona SORA

(în actele oficiale Maria-Simona Constantinescu)

Născută la Deva, judeţul Hunedoara, la  8 iulie 1967. A urmat cursurile Liceului Sanitar din Hunedoara (1981-1985). Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1989-1995). Master în teoria literaturii/literatură universală, Universitatea Bucureşti; diplomă de studii aprofundate în 1995 cu lucrarea   „Identitatea personală şi narativă în autoportretele lui Van Gogh“;

 Doctorat în litere, în 2007, cu tema: Regăsirea intimităţii: diferenţe de corp în romanul interbelic şi postdecembrist; Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova, coordonator științific: Eugen Negrici.

Între 1999-2013: a fost redactor responsabil de actualitatea culturală la revistele „Dilema” şi „Dilema veche” și editor coordonator al revistei „Dilemateca” (1999-2013); a predat ca profesor asociat la Secţia de Comunicare a Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti (Masterul de Teoria şi Practica Editării – 2005-2007); consilier de presă al Institutului Cervantes din Bucureşti, Ambasada Spaniei la Bucureşti (2002-2005, 2017-2018); Editor-coordonator al Editurii Institutului Cultural Român (2015-2018).

Debut publicistic în revista „România literară” (1993).

Rubrici de critică literară și eseu în diferite reviste culturale româneşti („România literară”, „22”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Amfiteatru”, „Litere”, „Interval”, „Lettre Internationale”, „Vineri”, „Litere Arte & Idei”, „Observator  cultural”, „Apostrof”, „Ziarul de Duminică”, „Dilema”, „Dilema veche”)  şi străine („Frie Assoziation” Germania, „Courrier international”, Franţa, „La Jornada Semanal”, Mexic).

Alte volume publicate: Regăsirea intimității (Editura Cartea Românească, 2008); Ultima Thule. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (Editura Artec, Spania, 2009; Hotel Universal (roman), Editura Polirom, 2012, ediţia a doua, 2013 (roman tradus în Croaţia şi Franţa); Seinfeld şi sora lui Nabokov  (publicistică) (Editura Polirom, 2014), Complezenţă. Înăţarea la ortopedie şi Musafir pe viaţă (proză) (Editura Polirom, Iaşi, 2020).

A coordonat antologiile: 10.000 de semne/ 10.000 characters. Antologia prozei româneşti de azi: 20 de prozatori cu fragmente alese de ei înşişi (versiuni: română- engleză), (Editura Institutului Cultural Român. Bucureşti, 2016); Literatura română pentru începători și avansați în 18 eseuri și 18 poeme – trei versiuni: în limba engleză, franceză și spaniolă (2015, 2016, 2018).

A tradus din limba spaniolă volumele: Roberto Bolaño, O povestioară lumpen (Editura Univers, Bucureşti, 2017); Iván Repila, Băiatul care a furat calul lui Attila, Editura Univers, Bucureşti, 2015; Carlos Fuentes, Crezul meu  (Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2005); 

Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române pentru romanul Hotel Universal. Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor pe anul 2008 pentru volumul Regăsirea intimităţii (cu care a mai obţinut şi Premiul pentru debut al revistei „Observator cultural”, ca şi Premiul pentru debut al revistei „România literară”). 

Roxana SORESCU

(16 septembrie 1943-12 martie 2019, Bucureşti)

(Numele la naştere: Maria Roxana Sorescu. Numele după căsătorie: Butnaru)

Studiile primare (1950-1954) şi liceale (Liceul "Iulia Hasdeu", 1954-1961) în Bucureşti. Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1961-1966), şi Facultatea de Limbi Germanice la aceeaşi universitate (1967-1972). Doctorat în ştiinţe filologice cu o teză despre liric şi tragic (1983).

Cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu", din Bucureşti (din 1966). Îndeplineşte, o perioadă, funcţia de secretar general de redacţie la „Revista de istorie şi teorie literară". A făcut parte din colectivul de conducere al revistei „Limbă şi literatură”.

Din anul 1998 predă în regim de colaborare la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Teologie Romano-Catolică şi la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Debut în 1963, în revista „Contemporanul”.

Colaborări la: „Revista de istorie şi teorie literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viaţa Românească”, „Observator cultural”, „Adevărul literar şi artistic”, „Limbă şi Literatură”, „Euresis”, „Cahiers Benjamin Fondane”, Radio România Cultural, diverse publicaţii online. A deţinut un blog personal: https://roxanasorescu.wordpress.com/blog.

Lucrări publicate: Interpretări, Bucureşti, 1979; Liricul şi tragicul, Bucureşti, 1983; Reinventând Europa, Bucureşti, 1998; Lumea, repovestită, Bucureşti, 2000.

Contribuţii în volumele: Dicţionarului de termeni literari (coord. Al. Săndulescu; Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1976),  Structuri tematice şi retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870) (coord. Paul Cornea; Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1976), Documente şi manuscrise literare (coord. Paul Cornea, Elena Piru; Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1976).

A îngrijit următoarele ediţii: V. Voiculescu, Integrala prozei literare (Editura Anastasia, Bucureşti, 1998), V. Voiculescu, Integrala operei poetice (Editura Anastasia, Bucureşti, 1999), V. Voiculescu, Opera literară,  I-III (Editura Cartex, Bucureşti, Vol. I – Proza, 2003; Vol. II – Poezia, 2004; Vol. III – Dramaturgia. Documente biografice. Manuscrise sechestrate. Manuscrise regăsite, 2004), V. Voiculescu, Proza (Editura Nemira, Bucureşti, 2006, 2012), V. Voiculescu, În Grădina Ghetsemani. Antologie de poezie mistică (Editura Art, Bucureşti, 2010), V. Voiculescu, Ultimele Sonete ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu (Editura Art, Bucureşti, 2010), V. Voiculescu,  Poezii. Antologie (Editura Art, Bucureşti, 2011), V. Voiculescu, Zahei Orbul, Editura Art, Bucureşti, 2010, V. Voiculescu, Iubire magică (Editura Art, Bucureşti, 2012), V. Voiculescu, Lostriţa. Antologie de proză fantastică (Editura Art, Bucureşti, 2013, 2014).

Traduceri: William Kluback şi Michael Finkenthal, Clovnul in Agora, convorbiri despre Eugen Ionescu, Editura Universalia, Bucureşti, 1998.

Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1979). Premiul Asociaţiei Editorilor din România, pentru volumul V. Voiculescu, Integrala operei poetice (1999), Premiul „Iulia Hasdeu”–UNESCO, pentru volumul Lumea, repovestită (2000).

Monica SPIRIDON

(numele la naştere: Monica-Michaela Dumitrescu)

Născută la 5 februarie 1952, la Craiova.

Liceul „Elena Cuza” (Şcoala Medie nr. 3) Craiova, Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti specialitatea română-franceză (1968-1971). Doctorat la Facultatea de Filozofie-Istorie a Universităţii din Bucureşti cu lucrarea „Un model alternativ de învăţământ superior umanistic” (1978).

Specializare postuniversitară in domeniul ştiinţelor sociale la Berkeley University, California, SUA, unde lucrează cu John R. Searle (1984).

Asistent universitar la Laboratorul de Psiholingvistică al Universităţii din Bucureşti (197l-l972), de unde se transferă la Laboratorul de Cercetare Interdisciplinară al aceleiaşi Universităţi (1972-l976). Cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, al Academiei Române (1976-1989), unde este, cinci ani (1978-l983), coordonator al Colectivului de teorie literară. Conferenţiar universitar, apoi profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.

Debut publicistic în „Revista de Istorie şi Teorie Literară”, cu un articol despre „Conceptul de metodă în ştiinţa literaturii” (1978).

Colaborări la: „Revista de istorie şi teorie literară”, „Cahiers Roumains d’Études Littéraires”, „Caiete critice”, „Limbă şi literatură”, „Synthesis”, „Viitorul social”, „Arta”, „Caiete critice” (serie nouă), „Caietele Poesis”, „Poesis”, „New International Journal of Romanian Studies” (serie nouă), „Altera”, „Interliteraria”, „Culture and  Nation at the Turn of the Millenium” (Tartu: Kirjastus), „Continent” (Universitatea din Suceava), „Studii Culturale”, „Caietele Echinox”, „Lingua  Romana” (Brigham Young  University, Provo), Quaderni di Synapsis (Firenze: Le Monnie), „Clouds Magazine”, New York, „Neohelicon: Acta Comparationis Litterarum Universarum” (Dordrecht, Boston, London: Kluwer Academic Publisheres), „Cultures d’Europe Centrale” (Centre Interdisciplinaire de Recherches Centre-Européennes [CIRCE], Université de Paris-Sorbonne, Paris IV), @Literary Research/ Recherche littéraire (London, University of  Western Ontario Press), „Les Nouveaux Cahiers Franco-Polonais”, „Primerjalna Knjizevost (Ljublijana), „Dedalus”, „Revista Portuguesa de Literatura Comparada”, „Philologica Jassyensia”, „Comparative Literature”, „Translatio Culture”, „Analele Universităţii din Bucureşti”, „Quaderni di Romania Orientale”, „European Review”, „World Literature Studies” (Bratislava), „New Theoretical Vistas in Comparative Literature”, „Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles/ Romanian Journal of Literary and Cultural Studies”, „Le postmodernisme roumain alors et maintenant”, „Revista de Jurnalism si Comunicare”, „Foreign Literature Studies”,  „Forum for World Literature Studies (Shanhai, Wuhan and West Lafayette), Romanian Journal of Journalism and Communication, World Literature Studies (Bratislava,  Institute of World Literature), „The Roupkatha Journal”, „Romania literară”, „Viaţa Românească”,  „Luceafărul”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Steaua”, „Orizont”, „Paradigma”, „Familia”, „Vatra”, „Ramuri”, „Scrisul Românesc”, „Observator Cultural” ş.a. 

Volume publicate: Sadoveanu. Divanul înţeleptului cu lumea (Editura .Albatros, Bucureşti, 1982), Despre „aparenţa” şi „realitatea” literaturii (Editura Univers, Bucureşti, 1984), Melancolia descendenţei. O fenomenologie a memoriei generice în literatură (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1989; ediţia a 2-a, Editura Polirom, Iaşi, 2000), Omul sub vremi. Eseu despre Marin Preda, romancierul (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1993), Eminescu. O anatomie a elocvenţei (Editura Minerva, Bucureşti, 1994), Apărarea şi ilustrarea criticii (Editura Didactică şi pedagogică, Colecţia Akademos, Bucureşti, 1996), Interpretarea fără frontiere (Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1998), Experimentalismul literar postbelic. Studiu si antologie (în colaborare cu Gh, Crăciun şi Ion Bogdan Lefter; Editura Paralela 45, Piteşti, 1998), Experiment in Post-War Romanian Literature, (în colaborare cu Gh, Crăciun, şi Ion Bogdan Lefter; Editura Paralela 45,  Piteşti, 1999), Ştefan Bănulescu. Micromonografie (Editura Aula, Colecţia Canon,  Braşov: 2000, Principii de semiotică (Casa de Editură şi Presă Viaţa Românească, Bucureşti, 2000), Cultura: Modele, repere, perspective (Editura Ararat, Bucureşti, 2002), Eminescu: Proza jurnalistică (Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2003) Cultural Frameworks:Real and Made-up Patterns (Ararat Publishing House, Bucureşti, 2004), Les dilemmes de l’identité aux confins de l’Europe. Le cas roumain (L’Harmattan, coll. La philosophie en commun, Paris, 2004), Paradoxul despre actor (Editura Scrisul  Românesc, Craiova, 2009), Eminescu sau despre convergenta (Editura Scrisul  Românesc, Craiova, 2009), Europa Centrala de peste Ocean. Exil si construcţie identitară (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2011), Popular Culture: Modele, repere şi practici contemporane (Editura  Scrisul  Românesc, Craiova, 2013).

Contribuţii în volume (selectiv): „Literary Criticism and the  Magnifying Glass of Sociology”, în  Proceedings of the International Comparative Literature Association Colloquium. Literature and Values (Sussex University, Amsterdam: John Benjamins, 1985); „New Creative  and Existential Dimensions of Hermeneutics  in Postmodernism”, în  Anna-Teresa Tymieniecka (ed.), Man within his Life World (Dordrecht, Boston, London: Kluwer Academic Publishers, 1989); „Le strategie dell’elloquenza eminesciana”, în Eminescu e il romanticismo europeo, a cura di Marin Mincu e Sauro Albisani (Bulzone Editore, Roma, 1990); „Le sacré et le profane dans l’univers imaginaire de Mircea Eliade, Thomas Mann, Hermann Hesse, Ernst Junger”, în Spaces and Boundaries in Literature, II (München: Iudicium, 1990); „Conceptul de Eminescu. Limbaj şi viziune poetică”, în  Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (Cluj: Ed. Dacia, 1991); „Experimentul bine temperat şi paradoxele continuităţii/The Well-Tempered Experimentalism and the Paradoxes of Continuity”, în Experiment ïn Arta românească după 1960/In Romanian Art since 1960 (Bucureşti: Fundaţia Soros, Centrul de Artă Contemporană, 1997, „À la recherche du sens perdu: Le thème du passage chez J.-M.G. Le Clézio et Mircea Eliade”, în  Anna-Teresa Tymieniecka, Marlies Kronegger (eds.), Harmony and excess (Dordrecht, Boston, London: Kluwer Academic Publishers, 1998); „The Anxiety of Confluence”, în Cercetarea literară azi. Studii dedicate profesorului Paul Cornea , L. Papadima şi Mircea Vasilescu (coord.) (Iaşi: Ed. Polirom, 2000); „Run-Away Identities: The Quest for the Other”, în Maria-Alzira Seixo, John Noyes, Graça Abreu and Isabel Moutinho (eds.), European Travel Writings, The Paths of Multiculturalism, (Lisbon: Ediciones Cosmos, 2000); „Entre la herméneutique et la théorie de la lecture: La part du lecteur dans la mise en scène de la mémoire littéraire”, în Raymond Vervliet and Annemarie Estor (eds.), Methods for the Study of Literature as Cultural Memory (Amsterdam, Atlanta GA: Rodopi. 2000); „Orient et Occident: Un stéreotype de l’identité culturelle roumaine au XX^e siècle, în Eleni Politou-Marmarinou, Sophia Denissi (eds.), Identité et Alterité en Littérature, XVIII^e-XX^e siècles, vol. III: Processus historiques, théoriques et esthétiques (Athens: Domos, 2000); „De ce scrie Mihail Sebastian un jurnal ?”, în Geo Şerban (coord.), Sebastian sub vremi (Bucureşti: Universal Dalsi, 1998); „Romanian Poetry and the Great Romantic Narrative about the Mission of  the  Poet”, în Angela Esterhammer (ed.), Romantic Poetry (Amsterdam: John Benjamins Publishing Comp., 2002); „L’herméneutique des catégories de l’Occident et de l’Orient dans la culture roumaine du XX^e siècle”, în New Europe College Yearbook 1998-1999 (Bucureşti, New Europe College, 2001); „Chronicle of a Death Foretold: Postmodernism”, în The Finer Grain, Studies presented to Mihaly Szegedy-Maszac (Bloomington,  Indiana University Press, 2003); „Proiecţia identităţii în cultura română modernă”,  în Identitate românească şi integrare europeană. Probleme şi perspective (Bucureşti, Editura Ars Docendi, 2003; „The Romantic Pamphlet: Thematic and Stylistic Impurity of a Double-Edged Genre”, în Steven P. Sondrup, V. Nemoianu (eds.), Expanding Borders: Studies in Romantic Non-Fictional Prose (din seria „The Comparative History of Literatures in European Languages”, Amsterdam: John Benjamin Publisher, 2003); „Models of Literary and Cultural Identity on the Margins of (post)modernity: The Case of pre-1989 Romania”, în Marcel Cornis-Pope, John Neubauer (eds.), History of The Literary Cultures of East Central Europe. Junctures and Disjunctures in the 19^th and the 20^th Centuries, Volume I, Temporal Nodes (Amsterdam: John Benjamin Publisher, 2004); „Palympsests of Memory”, în Edouardo Coutinho, Lisa Bloch de Behar (eds.), Elogio da lucidez: a comparação literária em âmbito universal. Textos em homenagem a Tania Franco Carvalhal (Porto Alegre: Evangraf, 2004); „Literature is Dead: Long Live Literature!”. A Challenge to Literary Theory”, în Dorothy Figueira (ed.), Cybernetic Ghosts: Literature in the Age of Theory (Albany, Published by the ICLA at Brigham Young University, Provo, 2004), Les representations de la  Terre dans la litterature  et l’art europeens. Imaginaire et ideologie, actes du colloque des 18-19-20 mars en Sorbonne, Études réunies et prés. par Danilèle Chauvin et Danuta Knysz-Tomaszewska (Paris, Université de Paris Sorbonne, Centre de civilisation polonaise, 2005, „On the Border of Mighty Empires: Bucharest the City of Merging Paradigms” şi „The Manifold Faces of Romanian Paris”, în Marcel Cornis-Pope, John Neubauer (eds.), History of The Literary Cultures of East Central Europe. Junctures and Disjunctures in the 19^th and the 20^th Centuries, Volume II, Topographical Nodes (Amsterdam: John Benjamin Publisher, 2007), „The City of Texts şi Memories of a Postmetropolis”, în Maurizio Ascari, Adriana Corrado (eds.), Sites of Exchange. European Crossroads and Faultlines (Amsterdam and New York, Rodopi, 2007), „Commissioning a Golden Past:  The Communist (Re)construction of  «Dacia Felix»”, în Astradur Eysteinsson (ed.),  The Cultural Reconstruction of Places (University of Iceland Press,  Reykjavick,  2007), „The Career of Latecomers. Romanian Literary Histories”, în  John Neubauer, Marcel Cornis-Pope (eds.), „History of The Literary Cultures of East Central Europe.  Junctures and Disjunctures in the 19th and the 20th Centuries), vol. III, Institutional Nodes (Amsterdam: John Benjamins, 2007), „How to make sense of Space: The Capital-City of Byzantium”, în Cultures of Memory, Memories of Culture,  Stephanos Stephanides (ed., Nicosia: University of  Nicosia Press in collaboration with the School of Humanities, University of Cyprus, 2007), „Industria de sens: Câteva repere pentru o reflexie critica asupra identităţii”, în  Comunicare, relaţii publice şi globalizare,  Bucureşti: Editura Tritonic, 2007), „Torn Halves: Romantic Narrative Fiction between Homophony and Polyphony”, în Gerald Gillespie, Manfred Engel, Bernard Dieterle (eds.), Romantic Prose Fiction (Amsterdam, Philadelphia: John Benjamins, 2008), „Borders: A View from the European Far East”, în Lucian Boia, Anca Oroveanu (eds.), The Borders of Europe. An International Symposium (New Europe College, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008), „Europenismul ca autocolonizare imaginară”,  în Romaniţa Constantinescu (coord.), Identitate de frontieră in Europa lărgită. Perspective comparate (Iaşi: Polirom, 2008), „Bakhtin after Bakhtin: The Fate of a Pioneering Theory of Language”, în The Prague School and Theories of Structure , Martin Prochazka, Marketa Mala, Pavlina Sadova (eds.), (Göttingen: V&R Unipress, 2009), „Literature and the Symbolic Engineering of the European Self”, în  Theo D’Haen, Iannis Goerlandt (eds.), Literature for Europe?(Amsterdam/New York, NY, 2009, IV, 437 pRodopi: Amsterdam, New York, NY, 2009), „«We Ought to Know Who We Are». Post-ottoman identitites: the Feud of (Hi)Story Telling” şi „Facing the Canonical Challenge” în Murat Belge, Jale Parla (eds.), Nationality Building and  the Break Up of the Enpire: the Balkan Literatures in the era of Nationalism Istanbul: Istanbul Bilgi University Press, 2009), La culture alternative: une chance de survie pour la littérature des années communistes, în Identité et révolte, dans l’art, la littérature, le droit et l’histoire en Europe Centrale et orientale entre 1947 et 1989, Textes réunis par Roumiana Stantcheva et Alain Vuillemin (Sofia, Éditions de L’Institut d’Études Balkaniques, Bucureşti/Editura Limes, Paris, Éditions Rafael de Surtis, 2009, „Simptome ale unui sindrom identitar: heliotropia franceză”, în  Libuse Valentova (ed.), Ipostaze ale identităţii româneşti, Actele celui de-al III-lea Colocviu internaţional de Studii Româneşti, Praga Universitatea Carolina (Editura Universităţii Carolina, Praga, 2009), „Critica raţiunii pluraliste”, în Iulian Boldea (ed.), Virgil Nemoianu 70 (Bucureşti, Editura  Paralela 45, 2010), „Europes: Real and Made-Up Patterns”, în Libusa Vajdova, Robert Gafrik (eds.), New Imagined Communities.  Identity Making in Eastern and South-Eastern Europe (Bratislava: Kalligram, 2010), „Bucharest-on-The-Seine”, în Paris-Bucharest. Bucharest-Paris. Francophone Writers from Romania, Ann Quiney (ed.), (Amsterdam: Rodopi, 2012), „Errances réelles, errances revées, errances mythiques”, în Migrazione e patologie dell‘«humanitas» nella letteratura europea contemporanea, a Cura di Alexandra Vranceanu/Angelo Pagliardini (Frankfurt am Main, Peter Lang, 2012), „Mapping Europe. On Overview from the Eastern Peripheries”, în Vita Fortunati, Francesco Cattani (eds), Questioning the European Identityties. Deconstructing old Stereotypes and Envisioning New Models of  Representation (Bologna, Il Mulino, 2012), „The Day Europe Ended. Urban Apocalypses  in the Hinge of Darkness”, în Haun Saussy, Gerald Gillespie (eds), Intersections, Interferences, Interdisciplines. Literature with Other Arts (Bruxelles, Berlin, Frankfurt am Main, New York: Peter Lang, 2014), „The Well-Tempered Relativism Or How to Compare  the Incomparable”, în Jean Bessiere, Gerald Gillespie (eds.), Contextualizing World Literature (Bruxelles, Berlin, New York: Peter Lang, 2015), „Emanciparea lectorului în era «Neo-Iluminismului Tehnologic»”, în Al. Ofrim, Cristina Bogdan (coord.), Pentru o Istorie Culturala a Cîrtii si a Practicilor de Lectură (Editura Universităţii din Bucureşti, 2015), „Relectura şi postcenzura”, în Fl. Firan (coord.), De la lectura impusă la autocenzură, (Craiova, Scrisul Românesc, 2015), „Departe de Europa. Doua jurnale centrifuge de călatorie”, în Cristina Bogdan, Silvia Barutcieff (coord.), Călători şi călătorii. A privi şi a descoperi (Editura Universităţii din Bucureşti, 2016), „Minte mincinosul când spune că minte?. Umberto Eco şi nostalgia realului”, în Madrigali amorosi. Studii in onoarea profesorului Mihai Dinu (Editura Universităţii din Bucureşti, 2017), Dicționarul general al literaturii române (coordonator general Eugen Simion, ediția I, vol. V-VI, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005-2009), Dictionnaire des lieux et pays mythiques, sous la direction de Olivier Battistini, Jean-Dominique Poli, Pierre Ronzeaud, Jean Jacques Vinvensini, Robert Laffont, Paris, 2011), Dictionarul Enciclopedic al Literaturii Romane, volumele I-IV (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005) etc.       

A coordonat următoarele volume: Comunicarea şi schimbarea culturală (Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2000, 2001), (Multiple) Europe: Multiple identity, multiple modernity/Europes (multiples): Identités multiples, modernités multiples. Ararat Publishing House Bucharest/ for the University of Bucharest, 2002), Echilibrul intre antiteze. Studii oferite profesorului Paul Cornea cu ocazia celei de-a 90-a aniversări, (în colaborare cu Mircea Anghelescu, Laura Mesina, Carmen Musat; Editura Universităţii  din Bucuresti, 2014.

Premiul pentru critică al Asociaţiei Scriitorilor din Craiova pentru volumul Omul sub vremi. Eseu despre Marin Preda, romancierul (1993). Premiul pentru critică al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru volumul Eminescu.O anatomie a elocvenţei (1994). Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul Eminescu: Proza jurnalistică (2003=.

C. STĂNESCU

(în actele oficiale Constantin Stănescu)

Născut la 18 octombrie 1938, în satul Speteni, com. Bărcăneşti, jud. Ialomiţa.

Şcoala generală din comuna natală între anii 1946-1953, Liceul „Mihai Viteazul”, Bucureşti (1954-1957). Facultatea de Filologie (secţia de critică, istorie literară şi folclor) a Universităţii din Bucureşti (1957-1962).

Ziarist la „Scânteia tineretului”, unde a fost şef al secţiei culturale, apoi redactor-şef adjunct (1962-1977), apoi la „Scânteia” (1977-1989), ulterior „Adevărul”, unde a fost şeful secţiei culturale (1990-2005), „Gândul” (2005-2006).

Re-înfiinţează, în 1990, „Adevărul literar şi artistic”.

Debut publicistic în “Scânteia tineretului” (1962).

Colaborări la: România literară”, „Luceafărul”, „Cultura”, „Contemporanul”, „Sud” (Bolintin-Vale), „Clipa”, „Pro Saeculum” ş.a.

Volume publicate: Cronici literare (Ed. Cartea Românească, 1971), Poeţi şi critici (Ed. Eminescu , 1972), Jurnal de lectură I (Ed. Cartea Românească,  1978), Jurnal de lectură II (Ed. Eminescu 1983), Jurnal de lectură III (Ed. Eminescu, 1988), Interviuri din tranziţie (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1996), Accente. Jurnal indirect (Ed. Albatros, 2003), Jurnal indirect (Ed. Academiei Române, 2014).

Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1971.

Victor STOLERU

(16 iunie 1932, comuna Domniţa Maria, judeţul Bacău-3 mai 2017, Bucureşti)

Şcoala Gimnazială Nr. 31 Băieţi (1939-1947) din Bucureşti, Liceul de Băieţi „Titu Maiorescu” (actualmente, Colegiul Naţional „I.L. Caragiale”) din Bucureşti (1947-1951). Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1952-1957).

Doctorat în filologie la Universitatea din Timişoara, cu o teză despre „B. Fundoianu-Fondane în literatura română şi franceză”, coordonator Victor Iancu (1974).

Profesor de limba şi literatura română la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” (actualmente, Colegiul Militar Naţional „Dimitrie Cantemir”), din Breaza (1957-1960). Asistent universitar la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1960-1969). Profesor de limba si literatura română la Liceul Teoretic Nr. 25 (actualmente, Liceul Teoretic „Marin Preda”) din Bucureşti (1969-2000). Lector suplinitor la Facultatea de Teologie-Litere a Universităţii „Valahia”, din Târgovişte, 1999-2000).

Debut publicistic în „Studia bibliologica” (1965).

Colaborări la: „Cercetări de limba şi literatura română” (Oradea), „Îndrumătorul cultural şi artistic din armată”, „Limbă şi literatură”, „Limba şi literatura română pentru elevi”, „Revista de pedagogie”, „Logos”, „Luceafărul”, „Studia bibliologica”, „Studii de literatură universală şi comparată”, „Studii de teologie” (Târgovişte), „Viaţa Românească”, „Cuget, simţire, credinţă”, „Interferenţe”, „Buletinul SSF”, „Revista noastră” (Focşani).

Volume publicate: Crochiuri de istorie literară (Editura Litera, Bucureşti, 1974), G.C. Nicolescu (1911-1967). Studiu biobibliografic (Editura Relief românesc, Bucureşti, 1978), B. Fundoianu/Benjamin Fondane (Editura Grai şi suflet – Cultura Naţională, Bucureşti, 2000), Remember (Editura Arefeană, Bucureşti, 2001), Ipostaze de istorie literară (Editura Arefeană, Bucureşti, 2002), Orizonturi de istorie literară (Editura Macarie, Târgovişte, 2003), Fragmente de istorie literară (Editura Arefeană, Bucureşti, 2005), Reliefuri dispărute (Editura Arefeană, Bucureşti, 2006), Recenzii de istorie literară (Editura Arefeană, Bucureşti, 2007).