R

      Petre RĂILEANU

(Numele la naştere: Floricel Petrică Răileanu)

 

Născut la 13 aprilie 1951, la Brăila,

Şcoala generală Nr. 16 și liceul „Nicolae Bălcescu”, din Brăila. Facultatea de Filologie a Universităţii din București, secţia română-franceză (1970-1974). Diplôme d’Études Approfondies en Littérature et Civilisation Françaises (XIX^ème-XX^ème siècle), Université de la Sorbonne Nouvelle, Paris III (1992-1993).

Profesor în comuna Ivești, jud. Galați (1974-1975), redactor la Editura Militară, din Bucureşti (1976-1991), redactor, redacto-șef adjunct, redactor-șef la Editura Fundației Culturale Române (1991-1992).

Jurnalist bilingv la Radio France Internationale, Paris (1993-2011).

Colaborări la: „România literară”, „Steaua”, Suplimentul literar-artistic al ziarului „Tineretul liber”, „Viața Românească”, „Caietele Avangardei”, „Dilemateca”, „Manuscriptum”, „Mozaicul”, „Ramuri”.

Volume publicate: Corabia lui Ghilgameș, eseuri (Editura Militară, București, 1990); L’Avant-garde roumaine, numéro spécial de la revue „Le Rameau d’or” (Fondation Culturelle Roumaine, Bucarest, 1995); Iubite Fondane... Scrisori inedite (în colaborare cu Michel Carassou; Editura Vinea, Bucureşti, 1998). Fin de siècle: Un nou început, interviuri cu personalități ale vieții culturale franceze (Editura ATLAS, București, 1999); The Romanian Avant-garde („Plural”, Romanian Cultural Foundation, Bucharest, 1999); Europa mon amour (Editura Fundatiei Culturale Române, Bucureşti, 2003); Gherasim Luca (traducere din franceză de Anișoara Biru, Editura Junimea, Iași, 2005); Dada în direct (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2016), Gherasim Luca, Poezie ontofonie, Urmat de Gherasim Luca este o femeie (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2019).

Fundoianu/Fondane et l’avant-garde (în colaborare cu Michel Carassou; Éditions Paris-Méditerranée/Fondation Culturelle Roumaine, Paris, 1999); Gherasim Luca, monografie (Éditions Oxus, Paris, 2004); L’avant-garde en Roumanie. La charrette et le cheval-vapeur (Éditions Non Lieu, Paris, 2018), Gherasim Luca, Poezie ontofonie, Urmat de Gherasim Luca este o femeie (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2019),

A tradus Herold. Maltraité de peinture (Editura Institutului pentru Cercetarea Avangardei Româneşti și Europene, ICARE, București, 2001.

A îngrijit următoarele ediţii: Gherasim Luca, Manuscrit facsimilé, Le Vampire passif/ Vampirul pasiv (în colaborare cu Nicolae Tzone; Editura Vinea, Bucureşti, 2016), Ilarie Voronca, Journal inédit suivi de Beauté de ce monde (Poèmes 1940/46), (în colaborare cu Christophe Dauphin; Les Hommes sans Épaules éditions, Écouen, France, 2018),

Contribuţii în volume colective: La dialectique démoniaque. Le parcours roumain de Gherasim Luca, în „Mélusine”, XV (Éditions l'Âge d'Homme, Paris, 1995); Catalogue Le surréalisme et l’amour (Gallimard, Paris, 1997); „Informatique et littérature. Les avant-gardes littéraires et artistiques en Europe sur CDROM”, în Multimédia et enseignement du français, Actes de la XVII^e Biennale de la langue française, Paris, 1998); „La littérature de l’absurde ou Le salut par le style”, în Tristan Tzara et l’Internationale du surréalisme (Éditions L’Harmattan, Paris, 2000); „Une Europe comme à contretemps”, în Ruptures. Moments de vérité (Éditions Autrement, Paris, 2003), „Gherasim Luca: « vivre sans initiale»”, în L’art du décentrage dans la poésie et le roman contemporains (Éditions Publisud, Paris, 2009); „Fundoianu-Fondane: En auscultant «les nouveaux barbares»: Dada et le Surréalisme” in B. Fundoianu-Benjamin Fondane, o nouă lectură, Ediție îngrijită de Michael Finkenthal, Claire Gruson şi Roxana Sorescu, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2013; „Gherasim Luca, Vampirul pasiv: Obiectul obiectiv oferit. Metoda ludic-libidinală”, în Infranegrul. Caietele Simpozionului Craiova și avangarda europeană. Centenar Gherasim Luca (Editura AIUS, Craiova, 2013); „The Avant-garde as Spontaneous Contagion: The Case of Bucharest”, în „Dada/Surrealism”, No. 20 (2015), Yowa, United States of America.

Premiul Cartea anului 2016 al Filialei Bucureşti-Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Dada în direct.

  

Valeriu RÂPEANU 

28 septembrie 1932, Ploieștiori, județul Prahova - 12 iunie, 2022, București.

Liceul „Sfinții Petru și Pavel”, din Ploiești (1942-1950). Facultatea de Filologie a Universității din București, secția Limba și literatura română (1950-1954). Doctor în filologie al Universității din București cu o teză despre N. Iorga și literatura universală; coordonator științific - Dan Grigorescu (1999).

Redactor la „Gazeta literară” (1954-1959). Redactor la „Luceafărul” (1959-1962). Redactor și apoi redactor-șef adjunct la ziarul „Scânteia” (1962-1969). Vice-președinte al Radio-Televiziunii Române (1970-1972). Director al Editurii Eminescu (1972-1990).

Lector universitar la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, din București (1966-1969). Lector universitar la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1969-1970). Conferențiar (din 1991) și apoi șef de catedră la Facultatea de Filosofie-Jurnalistică a Universității „Spiru Haret”, din București.

Debut publicistic în „Gazeta literară” (1954).

Colaborări la: „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Scânteia”, „România literară”, „România liberă”, „Flacăra”, „Curierul Național”, „Curierul Național Magazin”, „Maske und Kothurn”, Viena (Heft 2/3, 1966), „Rivista di Etnografia”, Napoli (vol. XXI, 1968); „Diogène”, Paris (avril-juin, 1979); Cuadernos hispanoamericanos, Madrid (junio, 1982); „Balkan Studies”, Salonic (vol. 17, nr. 2, 1976) etc.

A colaborat, de asemenea, la Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical și la Televiziunea Română.

Volume publicate: George Mihail-Zamfirescu. Schiță monografică (Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1958), Noi și cei dinaintea noastră (Editura pentru literatură, București, 1966), Vlahuță și epoca sa (Editura Tineretului, București, 1966), Interferențe spirituale (Editura Eminescu, București, 1970), Călător pe două continente (Editura Albatros, București, 1970), Pe drumurile tradiției (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1973), Interpretări și înțelesuri (Editura Junimea, Iași 1975), Cultură și istorie, I (Editura Cartea Românească, București, 1979),  Cultură și istorie, II: N. Iorga, Gh. I. Brătianu (Editura Cartea Românească, București, 1981), Cultură și istorie, III: N. Iorga, I.G. Duca (Editura Cartea Românească, București, 1989), I.G. Duca (Editura Fundației Pro, București, 2004), Tărâmul unde nu ajungi niciodată. Itinerare istorice și artistice (Editura Sport-turism, București, 1982), Memoria și fețele timpului (Editura Cartea Românească, 1983), Scriitori dintre cele două războaie mondiale. De la N. Iorga... la Liviu Rebreanu, Mihail Sorbul, Tudor Vianu, Perpessicius, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, George Mihail-Zamfirescu, I. Peltz, Tudor Teodorescu-Branişte. Epilog eminescian (Editura Cartea Românească, București, 1986), N. Iorga. La vie de l’Histoire et l’histoire d’une vie (Editura științifică și enciclopedică, București, 1989), N. Iorga, Mircea Eliade, Nae Ionescu. Polemici, controverse, elogii (Editura Arta Grafică, București, 1993; ediție nouă, revăzută și adăugită, Editura Lider, București, 1998), Nicolae Iorga (Editura Demiurg, București, 1994), Enescu. Contribuții documentare, Reconstituiri, Interpretări (Editura Pro, București, 1998; ediție nouă, revăzută și adăugită, Editura Fundației Pro, 2003), Orientări în cultura română modernă (Fundația România de Mâine, București, 2001; ediția a II-a – 2005); N. Iorga 1940-1947 (Editura Gramar, București, vol. I – 2001, vol. II – 2002), Oameni iluștri. Convorbiri și rememorări (Editura Niculescu, București, 2009), Scriitori români. De la I.L. Caragiale la Radu Tudoran (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010).

A îngrijit următoarele ediții: Alexandru Vlahuţă, Scrieri alese, I-III (Editura pentru literatură, Bucureşti, 1963-1964; Editura Știința, Chișinău, 1992), Din trecutul nostru (Editura Militară, București, 1974), România pitorească (Editura Sport-turism, București, 1989), Scrieri alese (Editura Știința, Chișinău, 1992), Dan (Editura Vivaldi, București, 1993); Panait Cerna, Floare şi genune (Editura pentru literatură, București, 1968); N. Iorga, O viaţă de om aşa cum a fost (în colaborare cu Sanda Râpeanu, Editura Minerva, Bucureşti, 1972, 1976, 1981, 1984), Oameni cari au fost (în colaborare cu Sanda Râpeanu, Editura Militară Bucureşti, 1975; Editura Porto-Franco, Galați, vol. I – 1994, vol. II – 1996, vol. III – 1997; ediție critică integrală, vol. I – 2009, vol. II-III – 2012, f.e., cu sprijinul lui George Constantin Păunescu),  O luptă literară, I-II (în colaborare cu Sanda Râpeanu; Editura Minerva, Bucureşti, 1979), Pagini de critică literară (Editura Garamond, Bucureşti, 2000, 2003), Sfaturi pe întunerec, I-II (în colaborare cu Sanda Râpeanu. Editura Minerva, Bucureşti, 1976), Pe drumuri depărtate, I-III (Editura Minerva, Bucureşti, 1987), Supt trei regi. Istoria luptei pentru un ideal moral şi naţional (Editura Pro, Bucureşti, 1999); George Mihail Zamfirescu, Teatru (Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1957), Teatru. Mărturii în contemporaneitate (Editura Minerva, București, 1974, ediția a II-a, revăzută și adăugită, 1984), Teatru (în colaborare cu Aurora Slobodeanu; Editura Minerva, București, 1986), Maidanul cu dragoste (Editura pentru literatură, București, 1967; Editura Junimea, Iași, 1986; Editura Gramar, București, 1993; Editura Porto-Franco, Galaţi, 1993), Sfânta mare neruşinare (Editura Gramar, Bucureşti, 1998), Teatru (Editura 100+1 Gramar, București, 2000); Mihail Sadoveau, Povestiri. Șoimii. Dureri înăbușite, Crâșma lui Moș Precu etc., vol. 1-5 (Ediție dedicată Anului Sadoveanu 1904, în colaborare cu Adriana Popescu și Constantin Mitru, Editura Eminescu, București, 1974); Al. Kiriţescu, Gaiţele, (în colaborare cu Sanda Râpeanu, Editura Minerva, București, 1976), Gaiţele şi alte piese de teatru (Editura Minerva, București, 1986: 1989); Gheorghe I. Brătianu, Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti (Editura Eminescu, Bucureşti, 1980); Cella Delavrancea, Scrieri (Editura Eminescu, Bucureşti, 1982), Dintr-un secol de viaţă (Editura Eminescu, Bucureşti, 1988); Zaharia Stancu, Desculț. Când Desculț împlinea 25 de ani (Editura Eminescu, 1982); Victor Ion Popa, Teatru (în colaborare cu Cornel Simionescu; Editura Minerva, București, 1984), Muşcata din fereastră (Editura Minerva, Bucureşti, 1984); Marcel Mihalovici, Amintiri despre Enescu, Brâncuşi şi alţi prieteni (în colaborare cu Alice Mavrodin; Editura Eminescu, Bucureşti, 1987, 1990); C. Rădulescu-Motru, Mărturisiri (în colaborare cu Sanda Râpeanu; Editura Minerva, Bucureşti, 1990); Hortensia Papadat-Bengescu, Fecioarele despletite (Editura 100+1 Gramar, București, 1994), Drumul ascuns (Editura 100+1 Gramar, București, 1997), Concert din muzică de Bach (Editura 100+1 Gramar, București 2000, 2005, 2006), Ciclul Familiei Hallipa, vol 1-2 (în colaborare cu Dimitrie Stamatiadi; Editura 100+1 Gramar, București, 2001, 2002); Cezar Petrescu, Plecat fără adresă 1900 (Editura Vivaldi, București, 1995); Ionel Teodoreanu, Tudor Ceaur Alcaz, vol. 1, Coca Duduş, Drumul magic, vol. 2, Inima. Frunză (Editura 100+1 Gramar, București, 1996), La Medeleni, vol. 1, Hotarul nestatornic,  vol. 2, Drumuri, vol. 3, Între vânturi (Editura 100+1 Gramar, București, 1997), C. Banu, Grădina lui Glaucon sau manualul bunului politician (Editura Pro, București, 1998); Radu Tudoran, Toate pânzele sus! (Editura 100+1 Gramar, București, 1998, 1999), Un port la răsărit (Editura 100+1 Gramar, 1998); I.L. Caragiale, Nuvele, Editura100+1 Gramar, Bucureşti, 2003), Panait Cerna, omul și poetul, ediție bilingvă, româno-bulgară (în colaborare cu Jeco Popov; Sofia, 2006).

Antologii: ***Dramaturgie română contemporană, vol. I-II (Editura tineretului, București, 1965; 1967); ***Tribunul. Pagini literare și publicistice despre Nicolae Bălcescu (Editura Militară, București, 1968), ***Societatea românească la 1877. Mărturii ale unor luptători (Editura Militară, București, 1977), O antologie a dramaturgiei româneşti. 1944-1977, I-II (Editura Eminescu, Bucureşti, 1978); ***N. lorga. Opera, omul, prietenii (Editura Artemis, Bucureşti, 1992); ***De la Octavian Goga la George Bacovia. Poezie românească în primele două decenii ale secolului al XX-lea, Editura CNI Coresi, Bucureşti, 2003), Gheorghe I. Brătianu, 1980-1989 (în colaborare cu Sanda Râpeanu; f.e., tipărită cu sprijinul lui George Constantin Păunescu, 2019)..

Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1982). Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1982). Premiul Asociației Oamenilor de Teatru (1987). Premiul „Nae Ionescu” – Brăila (1993). Premiul „Pamfil Șeicaru” - Banca Internațională a Religiilor (1994). Premiul „Radu Tudoran” – Ploiești (1994). Premiul Național „N. Iorga” – Municipiul Botoșani (2003), Marele Premiu „V. Voiculescu” - Buzău, 2020. Marele Premiu al Fundației Naționale „Niște Țărani” - 2020.

  Gabriel RUSU

  (în actele oficiale Gabriel-Vladimir Rusu)

   Născut la 2 mai 1953, în Constanța.

Liceul „Mircea cel Bătrân” Constanţa (1968-1972). Facultatea de Filologie, Ssecția limba română–limba engleză, a Universității București (1972-1976).

   Profesor de limba engleză la Școala Generală din comuna Basarabi, județul Constanța (1976-1982).

   Redactor la revista „Tomis” (1982-1986).

   Redactor la ziarul „Scânteia Tineretului” și la „Suplimentul literar-artistic al Scânteii Tineretului (SLAST)” (1986-1989). Redactor-șef adjunct la ziarul „Tineretul Liber” și coordonator al „Suplimentului literar-artistic al ziarului Tineretul Liber (SLATL)” (1990-1992).

   Redactor-șef adjunct la ziarul „Evenimentul Zilei” (1992-1994). Redactor-șef adjunct la săptămânalul „Expres” (1994-1995).

   Realizator de emisiuni la Societatea Română de Televiziune, Secția Cultură și Canalul TVR Internațional (1995-1999).

   Şef al Secției Cultură la ziarul „Adevărul” (1999-2000). Şef al Secției Cultură la ziarul „Cotidianul” (2000-2002).

   Realizator de emisiuni și producător delegat la Societatea Română de Televiziune, Canalul TVR Cultural și Canalul TVR Internațional (2002-2017).

   Debut publicistic cu proză, în revista „Luceafărul (1974).

   Colaborări la: „Tomis” , SLAST, România literară, Flacăra, Luceafărul ( seria de după 1990), Caiete critice, Suplimentul literar și artistic al ziarului Adevărul, Viața Românească, Argeș.

   Volume publicate: Scurtă relatare despre protagonist, supremul. portret, autoportret şi antiportret în romanul anilor '30 (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1997), Constanţa. Gramatica rememorării, Îndreptar de întâmplări, personaje şi întâlniri (Editura ExPonto, Constanţa, 2019; ediția a II-a, cu revizuiri și adăugiri firești, 2024).

   Premiul pentru critică literară al SLAST, 1988.

  Premiul pentru Critică și Istorie Literară, Eseu al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, 1996.