Pagini

B





Teodor BACONSCHI
(a semnat și în grafia Teodor Baconsky)

Născut în București, la 14 februarie 1963.
A urmat cursurile Școlii generale nr. 11 (1970-1978), apoi Liceul „Zoia Kosmodemianskaia” („Școala Centrală”) (1978-1981).
Facultatea de Teologie Ortodoxă (București), absolvită în 1985.
Doctorat în Antropologie religioasă și Istorie comparată a religiilor, la Université Paris IV Sorbonne (1995), sub coordonarea profesorului Michel Meslin. Studii post-doctorale: New Europe College (București), 1996.
Redactor la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române (1986-1989). consilier în Ministerul Culturii (1990). Director la Editura Anastasia (1995-1996). Redactor-șef al Departamentului „Viața spirituală”  de la Televiziunea Română (1997). Ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, Ordinul Suveran de Malta și Republica San Marino (1997-2000). Director general pentru Educație și Cultură în Ministerul Afacerilor Externe (2001). Ambasador în Republica Portugheză (2002-2004). Secretar de stat pentru Afaceri Globale  în Ministerul Afacerilor Externe (2005-2006). Consilier prezidențial (2007-2008). Ambasador în Republica Franceză, Principatul de Monaco și Principatul Andorra (2008-2009). Ministru al Afacerilor Externe (decembrie 2009-ianuarie 2012).
Debut publicistic  în revista „Studii Teologice” (1986).
Colaborări la: „Studii Teologice”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Mitropolia Banatului”, „Glasul Bisericii”, „Cuvântul”, „Dilema” (ulterior „Dilema Veche”), „Cotidianul”, „Telegraful Român”, „Cuvântul”, „22” etc.
Volumele publicate: Sub semnătura Teodor Baconsky: Le rire des Pères. Essai sur le rire dans la patristique grecque (Éditions Desclée de Brouwer, Paris, 1995); Râsul patriarhilor. Antropologia deriziunii în patristica greacă (Editura Anastasia, 1996); Iacob și îngerul. 45 de ipostaze ale faptului religios (Editura Anastasia, 1996); Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței (Editura Anastasia, 1997); Turn înclinat. Fragmente de arheologie profetică (Editura Curtea Veche, 1999); Roma caput mundi (împreună cu Horia Bernea; Editura Humanitas, 2000; reeditată sub titlul Roma bizantină, Editura Basilica, 2018). Pe ce lume trăim (Editura Pro, 2004). Insula cetății. Jurnal parizian (Editura Curtea Veche, 2005); Despre necunoscut (Humanitas, 2007; (reeditare la Baroque Books & Arts, 2016);  111 incursiuni în cotidianul românesc (ilustrații Devis Grebu) (Editura Curtea Veche, 2009); Bisericile de lemn din Maramureș, album UNESCO, 2010.
Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație (Editura Curtea Veche, 2011); Legătura de chei. Mărturii diplomatice (în dialog cu Armand Goșu) (Editura Curtea Veche, 2013). Facebook. Fabrica de narcisism (Editura Humanitas, 2015); Anatomia ratării. Tipuri și tare din România postcomunistă (în dialog cu Dan-Liviu Boeriu), Editura Humanitas, 2016); Cetatea sub asediu. Însemnări despre credință, rațiune și terorism, (Editura Doxologia, 2017); Fascinația Tradiției. Studii patristice și de istorie a religiilor, (Editura. Lumea credinței, 2017); Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut (Editura Polirom, 2018); Darul desăvârșit. Gânduri despre civilizația creștină (Editura Doxologia, 2018); Mărturii încrucișate. Faptul creștin în era smartphone (în dialog cu Răzvan Bucuroiu) (Editura Lumea credinței, 2018).
Premiul Asociaţiei Editorilor din România pentru cea mai frumoasă carte de artă (2000), pentru volumul Roma caput mundi.



   Iulian BĂICUŞ
(În actele oficiale Iulian Coman Băicuş)

Născut la 7 ianuarie 1971, în Bacău.
Şcoala Generală nr. 28, „Miron Costin”, din Bacău, gimnaziul la Şcoala Generală nr. 89 (actualmente „N. Labiș”) din București, Liceul de Matematică-Fizică nr. 3 și Liceul „Matei Basarab” din București.
Facultatea de Litere şi masterat în studii literare la Universitatea București (1992-1997). Doctorat la aceeaşi universitate cu o teză despre „Influența lui Marcel Proust și A. Gide asupra prozatorilor români interbelici” (publicată sub titlul Dublul Narcis); coordonator științific Nicolae Manolescu (2002).
Profesor de limba engleză la Liceul „Alexandru Ioan Cuza” și la Școala Generală nr. 54, din Bucureşti (1996-1998). Preparator, asistent, lector universitar la Facultatea de Litere a Universității din București (din 1998).
Lector invitat de limbă română la Hankuk University of Foreign Studies (Seul, Coreea de Sud) (2002-2004).
Debut publicistic în „Litere, Arte&Idei” (1992).
Colaborări la:Cotidianul”, „Tineretul liber”, „România literară”, „Contrafort”, „Observator cultural”, „Caiete critice”, „Litere nouă”, „Dilema”, „Altitudini”, „Orizont” , „Timpul”,Ateneu”, „Tiuk!” (webzin).
Debut în volum cu un grupaj de poezie în antologia Ferestre '98 (Editura Aristarc, Oneşti, 1998), alături de membrii Cenaclului „Litere”, coordonat de Mircea Cărtărescu
Volume publicate: Ideile bursuce, poezii (Editura Paralela 45, Piteşti, 2002), Dublul Narcis (Editura Universității din București, 2002), Un arlechin pe marginea Neantului, mini-monografie critică a operei lui Max Blecher (Editura Universității din București, 2003), Esența înfricoșătoare a lui Franz Kafka (Editura Universității din București, 2004), Mihail Sebastian, proiecții pe ecranul culturii europene (Editura Hasefer,  București, 2007), Mircea Eliade, literator și mitodolog (Editura Universității din București, 2009), Entre chiens et loups (Editura Universității din București, 2009), Semnat Kafka, monografie (Editura Eikon, București, 2018), Eugen Ionescu, hermeneut al absurdului (Editura Eikon, București, 2018), Semnat Kafka, Studiu monografic (Editura Eikon, Bucureşti, 2018).
E-books: Opera lui Franz Kafka (Editura Virtual, București, 2012), Opera lui Max Blecher (Editura Virtual, 2012), Eminescu și arhetipurile (Editura Virtual, 2012), Poezia obiectelor sau universul secund al poeziei (Editura Virtual, 2012), Opera lui Anton Holban (Editura Virtual, 2012), Opera lui Mircea Eliade (Editura Virtual, 2012), Opera lui Camil Petrescu (Editura Virtual, 2012), Opera lui Eugen Ionescu (Editura Virtual, 2012), Eseuri de arhetipologie (Editura Virtual, 2013), Mihail Sebastian sau lăcomia de tragic (Editura Virtual, 2013), James Joyce și românii (Editura Virtual, 2013), Liebe Leserinnen und Leser, Eseuri despre literatura germană (Editura Virtual, 2013), Critici literari români din Diaspora (Editura Virtual, 2013), E.M. Cioran, un fenomenolog al Neantului (Editura Virtual, 2013), Vise de cristal. O istorie onirică a literaturii române (Editura Virtual, 2013), Franța pe care nu încetăm s-o iubim (Editura Virtual, 2013), Glose şi palimpseste critice (Editura Virtual, 2013), Nuevo Cinema Paradiso (Editura Virtual, 2013).




Ion BĂLU

Născut la 26 octombrie 1933, în Câmpina, jud. Prahova.
Liceul „B. Ştirbey” din Câmpina, absolvit în anul 1952. Facultatea de Filologie (1955-1960), şi Facultatea de Ştiințe Juridice (1958-1963), la Universiatea din Bucureşti. Doctorat la Universitatea Bucureşti, coordonator ştiinţific Şerban Cioculescu, (1969).
Profesor de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Nicolae Grigorescu” din Câmpina (1960-1995). Din 1995, profesor la Catedra de Filologie a Facultății de Litere, la Universitatea Petrol-Gaze, din Ploieşti.
Debut cu eseul „Timp şi atitudine lirică” în revista „Contemporanul”, martie 1963.
Colaborări la „Viața românească”, „România literară”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Cahiers de L’Herne” etc.
Volume publicate:  G. Călinescu, eseu despre etapele creației (1970); Cezar Petrescu (1972); G. Călinescu. Bibliografie (1975); Marin Preda (1976); Viața lui G. Călinescu (1981); Nostalgia absolutului (1981); Nicolae Labiş (1982); Lucian Blaga (1986); Viața lui Ion Creangă (1990); Mircea Eliade (1994); Viața lui Lucian Blaga, I-IV (1995-2000); Opera lui Lucian Blaga (1997); Istoria literaturii române (1999); Lucian Blaga supravegheat de Securitate (1999); Introducere în universul liric arghezian (2000); Opera lui G. Călinescu (2002); Moromeții, de Marin Preda (2002; patru ediții), Enigma Otiliei, de G. Călinescu (2003; patru ediții), Ioan Alexandru (2004); G. Călinescu, Spectacolul personalității (2005); Simbolismul românesc (2007).
A îngrijit ediţii din: G. Călinescu, Scrinul negru, Editura Minerva, Bucureşti, 1987; Cronici literare şi recenzii, 1927-1932 (în colaborare cu Andrei Rusu), vol. I, Editura Minerva, Bucureşti, 1991); Cronici literare şi recenzii (vol. II, mai 1932-decembrie 1933), Editura Minerva, Bucureşti, 1992); Opere, I, Cartea nunții (în colaborare cu Nicolae Mecu), Editura Minerva, Bucureşti, 1993; Enigma Otiliei, Editura Albatros, Bucureşti, 1996; Opere, II, Enigma Otiliei, (în colaborare cu Nicolae Mecu), Editura Minerva, Bucureşti, 1998; Bietul Ioanide (în colaborare cu Andrei Rusu), col. Biblioteca pentru toți, Editura Minerva, Bucureşti, 1995); Opere, 3, Bietul Ioanide (în colaborare cu Nicolae Mecu), Fundația Națională pentru Știință şi Artă, Academia Română, 2001; Nicolae Labiş, Moartea Căprioarei, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1983. Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă, Nuvele şi schițe, antologie, Editura Minerva, Bucureşti, 1988; Mihail Sadoveanu: Anii de ucenicie, Editura Minerva, Bucureşti, 1970; Amintiri literare, antologie, Editura Minerva, Bucureşti, 1970; Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1984; Natura în opera lui Mihail Sadoveanu, antologie, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1984; Liviu Rebreanu, Ion, Editura Albatros, Bucureşti, 1993; Poezia simbolistă românească, antologie, Editura Fundației Culturale Române, Bucureşti, 1997; Mircea Eliade, Sinteze şi comentarii literare, Mihai Dascal Editor, Bucureşti, 1994; Lucian Blaga. Sinteze şi comentarii literare, Mihai Damascal Editor. Bucureşti, 1994; Simbolismul românesc (în colaborare cu Marin Iancu), Eric Press, Bucureşti, 2005.


Nicolae BÂRNA
(Numele real Nicolae-Grigore Bîrna)

Născut la 11 octombrie 1950, în Bucureşti. Liceul „Mihai Viteazul”, din Bucureşti (1965-1969). Absolvent al Facultăţii de limbi romanice, clasice şi orientale, Secţia limba şi literatura franceză, de la Universitatea Bucureşti (1969-1973).
Doctorat în filologie la Universitatea din Bucureşti, cu teza „Tematică rurală în viziuni moderne”, coordonator ştiinţific Dumitru Micu (1999).
Documentarist la Centrul de perfecţionare a cadrelor din comerţul exterior (1973-1975). Traducător, apoi redactor de rubrică la Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate (1975-1995), Redactor la revista „Caiete critice” (1992-2006). Din 1995, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“, al Academiei Române.
Debut publicistic în revista „Viaţa Românească “, nr. 11/1970.
Colaborări la „Viaţa Românească“, „Studii de literatură universală“, „România literară“, „Steaua“, „Luceafărul“, „Contemporanul“, „Revista Română“, „Literatorul“, „Caiete critice“, „Contemporanul – Ideea europeană“, „Familia“, „Apostrof“, „Cultura“, „Bucureştiul cultural”, „Paradigma“, „Cuvântul“, „Observator cultural“, „Vatra“, „Pro Saeculum“, „Revista de istorie şi teorie literară“, „Seine et Danube“ (Franţa) ş.a.
Debut în volum: Ţepeneag – Introducere într-o lume de hârtie, (monografie, studiu critic) (Editura Albatros, Bucureşti, 1998).
Volume publicate: Comentarii critice (Editura Albatros, Bucureşti,  2001; Prozastice (Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2004); Dumitru Ţepeneag (Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2007); Ipostaze ale modernizării prozei rurale (Editura „Ideea Europeană“, Bucureşti, 2009); Puntea artelor (Editura „Ideea Europeană“, Bucureşti, 2015).
A realizat antologiile: Avangardismul literar românesc. Studiu şi antologie (Editura Gramar, Bucureşti, 2003); Avangarda literară românească (Editura Ştiinţa, Chişinău, 2017).
A îngrijit ediţiile: I.L. Caragiale, Opere, I. Proză literară, II. Teatru. Scrieri despre teatru. Versuri, (în colaborare cu Constantin Hârlav şi Stancu Ilin, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000); Leonid Dimov, Versuri (Editura Gramar, Bucureşti, 2000); Dumitru Ţepeneag, Războiul literaturii încă nu s-a terminat, interviuri (Editura Allfa, Bucureşti, 2000); Dumitru Ţepeneag, Prin gaura cheii [integrala prozei scurte a scriitorului], Editura Allfa, Bucureşti, 2001; I.L. Caragiale, Din carnetul unui vechi sufleor [ediţie anastatică de buzunar, cu textele reproduse din volumul Note şi schiţe, 1892, iar variantele din „Convorbiri literare“] (Biblioteca judeţeană „N. Iorga“, Ploieşti, Editura PrintEuro, colecţia „Cărticica de buzunar“, 2001); I.L. Caragiale, Opere, I. Proză literară. În volume; II. Proză literară. În periodice. Postume; III. Teatru. Scrieri despre teatru. Versuri, IV. Publicistică, V. Corespondenţă, ediţia a doua, revăzută şi adăugită, (în colaborare cu Stancu Ilin şi Constantin Hârlav. Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2011); I. L. Caragiale, Mariu-Chicoş Rostogan, (în colaborare cu Constantin Hârlav) (Editura Karta-Graphic, Ploieşti, 2012); I.L. Caragiale, Opere, vol. I – Proză literară în volume; vol. 2 – Proză literară în periodice; vol. 3 – Teatru şi scrieri despre teatru) ((în colaborare cu Stancu Ilin şi Constantin Hârlav; Editura Ştiinţa, Chişinău, 2015).
A tradus: E.M. Cioran, Silogismele amărăciunii (Editura Humanitas, Bucureşti,1992, 1996, 2002, 2016); Pierre Bayard, Cum se ameliorează operele ratate? (Editura Art, Bucureşti, 2009).
Premiul „T. Maiorescu” al Academiei Române pe anul 1998 pentru volumul Ţepeneag – Introducere într-o lume de hârtie, premiul Filialei Bucureşti – Critică Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul Puntea artelor.  


   


Ioan BUDUCA

Născut la 3 iunie 1952, în comuna Socodor, judeţul Arad.
Şcoala generală, apoi Liceul „Ioan Slavici” (actualmente Colegiul Naţional „Moise Nicoară”), din Arad. Facultatea de Filologie, Secţia română-franceză, a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1971-1975).
Redactor la revista „Echinox” (1973). Redactor la revista „Napoca universitară” (1974-1975). Profesor de limba franceză la Liceul Teoretic (actualmente, Liceul Teoretic „Mihai Veliciu”) din Chişineu-Criş, judeţul Arad (1975-1978). Redactor la revistele „Amfiteatru” şi „Viaţa studenţească” (1978-1990). Director editorial al revistei „Cuvântul”, la a cărei fondare participă (1990-2000). Şeful Departamentului Cultură–Monden la ziarul „Cotidianul” (2000-2003). Redactor la Institutul Cultural Român, pentru revista electronică „romaniaculturala.ro” (2005-2014).
Debutează în revista liceului „Ioan Slavici”, „Laboremus”. Adevăratul debut în „Echinox”, cu critică literară (1973).
Colaborări la „România literară”, „Luceafărul”. „Luceafărul de dimineaţă”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Vatra”, „Apostrof”, „Orizont”.
Volume publicate: După Socrate (eseuri despre spiritul ironic în literatură) (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1988). Războiul nevăzut. Apocalipsa pentru copii (Editura Cuvîntul, Bucureşti, 1994), Şi a fost seară, şi a fost dimineaţă. Eseuri de spionaj cosmologic (Editura Polirom, Iaşi, 1997), Noua Atlantidă (Editura Albatros, Bucureşti, 1998); Ce caută, Doamne, Dumnezeule, Ceauşescu ăsta în Rai? (Editura Amarcord, Timişoara, 1999); Matricea G/C. Roman cognitiv, poem cosmologic şi eseu koantic (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2007), Principiul antropic (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2012); Dialoguri desecretizate (anamorfoze) (Editura Charmides, Bistriţa, 2007), România e un thriller. Cu autograful lui Ioan Buduca (semnat Elodia Ghinesco, Ioan Buduca; Editura Charmides, Bistriţa, 2007), Doctrina secretă (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2008); Eseuri (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2009); Misterii (Editura Charmides, Bistriţa, 2010); Sufletul nathanic (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2012); Cine suntem, de unde venim, încotro ne îndreptăm (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2014); Laus anthroposophiae (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2015); Eseuri de antroposofie (Editura Junimea, Iaşi, 2017); Religia zeilor (Editura Eikon, Bucureşti, 2017).
A colaborat la Dicţionarul scriitorilor români (coordonatori, Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu; vol. I, A-C, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995; vol. II, D-L, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998; vol. III, M-Q, Editura Albatros, Bucureşti, 2001; vol. IV, R-Z, Editura Albatros, Bucureşti, 2002).
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Războiul nevăzut. Apocalipsa pentru copii (1994).

    

Alexandru BULANDRA
(pseudonimul lui Alexandru Buleandră)

Născut în  Ianca, Brăila, la 27 octombrie 1954.
Liceul Militar „Ştefan cel Mare”, Câmpulung Moldovenesc (1969-1970), Liceul teoretic Urziceni, Ialomiţa (1970-1973), Facultatea de filosofie a Universităţii din Bucureşti (1974-1978).
Profesor la Liceul industrial Urziceni (1978-1981), director al Casei de Cultură Urziceni (1981-1989), director al Bibliotecii Municipale Urziceni (1990-2017).
Debut publicistic în „Revista de filosofie” (1986)..
         Colaborări  la revistele „Helis”, „Litere”, „Oglinda literară”, „Observator cultural”.. 
Debut în volum: Vasile Alecsandri şi cazul Mioriţa – o anchetă literară, Editura Helis, 2006.
   Volume publicate: Experimentul Iov (Editura Helis, 2007, Editura Paideia, 2008),
Tainele Mioriţei. O lectură în cheie masonică a baladei Mioriţa de Vasile Alecsandri (Editura Helis, 2008), Nevoia de poveste, eseuri şi aplicaţii (Editura Paideia, 2008), Mioriţa - povestea unei capodopere (Editura Bibliotheca, 2008), Masca păcurarului. Al treilea raport de cercetare în cazul Mioriţa (Editura Helis, 2009), El experimento Job, traducere  în limba spaniolă de  Gabriela Banu (Editura Logos, 2009), Mioriţa. Vasile Alecsandri şi cazul Mioriţa. Tainele Mioriţei. Masca păcurarului (Editura Paideia, 2011), Minunata istorie a Cărţii lui Iov (Editura Paideia, 2011), Iov, Socrate şi Divinitatea (Editura Paideia, 2013), Iisus şi Proiectul Asaltul Cerului (Editura Paideia,  2014), Iisus, Pavel şi Al Doilea Isaia (Editura Paideia, 2016), Metamorfoze biblice ale psihologiei urâtului genial. Cazul poetului şi profetului Al Doilea Isaia (Editura Paideia, Bucureşti, 2019).
   A realizat antologiile: Urzicenii în viaţa şi opera scriitorului Constantin Ţoiu (Editura Star Tipp, 2012); Din Fondul Documentar al Bibliotecii Municipale Constantin Ţoiu  (Editura Helis, 2017).
  A îngrijit ediţia Constantin Ţoiu, Jurnal intim, versiune de Alexandru Bulandra (Editura  Paideia, 2015).
       Premiul „Nicolae Scurtescu” pentru monografii etnografice” al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni pentru volumul Mioriţa, povestea unei capodopere (2008).










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu