F

     

Petre FLOREA

Născut la 27 octombrie 1940, în comuna Bascov, județul Argeş.

Studii elementare în comuna Bascov. Liceul „I.C. Brătianu” din Piteşti,

Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1957-1962).

Bibliotecar, apoi şef de birou la Biblioteca Militară Naţională din Bucureşti (1965-2004).

Debut publicistic la „Îndrumătorul cultural-artistic din armată” (1969). Colaborări la: „Viaţa militară”, „Memoriile  Secţiei de ştiinţe istorice”, „România literară”, „Săptămâna culturală a Capitalei”, „Magazin istoric”, „Limba română”, „Biblioteca”, „Apărarea patriei”, „Memoriile Comisiei de folclor”, „Academica”, „Bibliograhie internationale d'histoire militaire” (Berna), „Viaţa armatei”, „Biblioteca Bucureştilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Observatorul militar”, „Detectiv cultural”.

Volume publicate: Participarea României la războiul antihitlerist, oglindită in literatura beletristică şi memorialistică, în dramaturgia şi cinematografia românească, bibliografie selectivă (coautor; Tipografia Militară a Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, ediţia I – 1972, ediţia a II-a – 1974), Manualul bibliotecarului din armată (coautor; Biblioteca Centrală a Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, 1984), Bărbaţi ai datoriei, 1848-1849. Mic dicţionar (coautori: Maria Totu, Paul Abrudan; Editura Militară, Bucureşti, 1984), Târgul Moşilor, o emblemă dispărută a oraşului Bucureşti (Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare al Municipiului Bucureşti, 1999), De bello (Societatea Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2004), Domnul de rouă (Societatea Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2005), Însemnări de istorie literară (Editura Ars Docendi. Bucureşti, 2011), Poveste neterminată (Editura Detectiv literar, Bucureşti, 2018), Alte însemnări (Editura Detectiv Literar, Bucureşti, 2019), Note literare (Editura Detectiv Literar, București, 2021), Revista Egalitatea. 1890-1914, (Editura Detectiv Literar, București, 2022).

A îngrijit următoarele ediţii:: Tudor Pamfile, Dragostea în datina tineretului român (Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 1998), Tudor Pamfile, Bol şi leacuri la oameni, vite şi păsări (Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 1999), Petre Ispirescu, Schiţă de calendar popular pentru bucureșteni (Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare al Municipiului Bucureşti, 2000), Mihai Lupescu, Bucătăria tradiţională românească (Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2001), Simion Florea Marian, Tudor Pamfile, Mihai Lupescu, Cromatica poporului român (Editura Saeculum I.O., Bucureşti 2002), M. Gaster, Studii de folclor comparat (Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2003), Biblioteca Militară Naţională. Istorie şi actualitate (Editura Militară, Bucureşti 2005), Anton Balotă, Izvoarele baladei populare româneşti (Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2005), Florin Nicolescu, Despre Paul Valéry şi alte eseuri (Editura „Detectiv cultural”, Bucureşti, 2014), Stoian Gh. Tudor, Hotel Maidan şi alte proze (Editura „Detectiv cultural”, Bucureşti 2015).

Premiul „George Florin Cozma”, acordat de Societatea Scriitorilor Militari (2005).

Ordinul naţional „Pentru merit”, în grad de cavaler.

Nicolae  FLORESCU

(12 octombrie 1942-7 noiembrie 2013, Bucureşti)

Liceul „Dimitrie Cantemir”, din Bucureşti (1956-1960), Facultatea de Filologie, Secţia limba şi literatura română, de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi (1961-1966).

Doctorat la Universitatea din Bucureşti, cu teza „Evoluţia metodelor de cercetare a literaturii române vechi”, coordonatori ştiinţifici: Dan Simonescu şi Dimitrie Păcurariu (1996).

Redactor (din 1966) şi apoi realizator în Redacţia Emisiunilor Culturale din Radiodifuziunea Română („Matineu literar”, „Saeculum”, „Manuscris radiofonic”, „Acasă la...” etc.).

Redactor, secretar de redacţie, apoi, redactor-şef adjunct la revista „Manuscriptum” (1971-1982).

Cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară ,,G. Călinescu” al Academiei Române, unde a coordonat „Revista de istorie şi teorie literară” (1983-1991).

Reînfiinţează, în 1991, revista „Jurnalul literar” (serie nouă), al cărei redactor-şef este până în noiembrie 2013.

Debut publicistic în anii studenţiei, la revista „Iaşiul literar” (1962).

Lucrări publicate: Biografii posibile (în colaborare cu Ileana Corbea; Editura Eminescu, Bucureşti, 3 volume – 1973,1976,1984). Profitabila condiţie. Romanul aventurilor secrete (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1983), Itinerarii mirabile. Proiecţii ale imaginarului (Editura Eminescu, Bucureşti, 1991), Istoriografia literaturii române vechi. I, Evoluţia metodelor de cercetare (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 1996), Întoarcerea proscrişilor. Reevaluări ale literaturii exilului (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 1998), Noi, cei din pădure (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2000), Divagaţiuni cu Anton Holban (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2001), Nicolae Cartojan, regăsind calea spre Padova (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2001), Resemnarea cavalerilor. Reevaluări critice şi memorialistice ale literaturii exilului (în colaborare cu Ileana Corbea; Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2002), Menirea pribegilor. Reevaluări critice ale literaturii exilului (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti 2003), Convorbiri în timp (Editura Societăţii Române de Radiodifuziune, 2003), Înapoi la Aristarc. Rezistenţa prin cultură, vol. I (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2009), Înapoi la Aristarc, vol. II I (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2010), Mihail Sadoveanu, între realitate şi mit I (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2010), Vintilă Horia, între ,,ieşirea din a exista şi intrarea în a fi” (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2014). Postum: „...în numele celor proscriși” (Sub redacția Ileana Corbea-Florescu, Editura Jurnalul literar, București, 2021).

A îngrijit ediţii din: Anton Holban, Jocurile Daniei (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1971); Octav Șuluţiu, Jurnal (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975); Pavel Dan, Ultimul capitol. Proza inedită (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976); Anton Holban, Pseudojurnal (Editura Minerva, Bucureşti, 1978); Octavian Vuia, Regăsirea în Pascal şi alte ,,analize” heideggeriene (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 1997); Mircea Eliade, Maddalena, nuvele (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 1996).

 

Liviu FRANGA

Născut la 20 decembrie 1955, în București.

A urmat cursurile Școlii generale nr. 124 (1962-1970), ale Liceului „Gheorghe Lazăr” din București (1970-1974). Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București (1975-1979).  

Doctorat în anul 1997, la Universitatea din București, cu teza „Arte poetice latine (sec. I. a. Chr.-sec. I p. Chr.)”, conducător ştiinţific I. Fischer.

Profesor de limba latină și limba română la Liceul „Ady Endre”, din București (1979-1981) şi profesor de limba latină la şcoli generale din București (1981-1986).

Asistent universitar, lector, conferenţiar, profesor la Catedra de Limbi Romanice, Clasice și Orientale (ulterior, din 2011, Departamentul de Filologie Clasică și Neogreacă) a Facultății de Limbi și Literaturi Străine (din 1986).

Profesor asociat la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier (1991).

Șef de catedră (2000-2004), prodecan (2004-2012), decan (2012-2016, 2016-2020) al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București.

Debut publicistic în revista „Teatru” (1976).

Colaborări la: „Teatru”, „Cahiers Roumains d’ Études Littéraires”, „România literară”, „Viața românească”, „Observator cultural”, „Timpul”, „Argeș”, „Vatra”, „Vatra veche”, „Vox Latina” (Saarbrücken, Germania), „Latomus” (Belgia), „Klio” (Germania), „Ricognizioni. Rivista di Lingue, Letterature e Culture Moderne” (Torino), „Dilema veche”, „Contemporanul. Ideea europeană”, „Hyperion”, „Flacăra lui Adrian Păunescu” etc.

Volume publicate: Poetica latină clasică (debut, București, Editura Fundației România de Mâine, 1997; Poetica lui Hasdeu (Editura Roza Vânturilor, 2006); Poeții latini și poezia lor. De la Lucilius la Martialis. Vol. I. (Editura Universității din București, 2007); Clasic printre postmoderni. Studii, eseuri, cronici. (Editura Princeps Edit, 2008; ediția a II-a, ibid., 2009); Scrisori din mica mea latinitate (Editura Muzeul Literaturii Române, 2010); Ianus. Editat de Lidia Vianu. Ediție online (Contemporary Literature Press, 2014; http://editura.mttlc.ro); ediția tipărită: Ianus (Editura Alfa, 2015); Antichitatea ca viitor. O pagină de istorie a filologiei clasice românești contemporane (Editura Universității din București, 2017; http://editura-unibuc.ro, Eu, Cicero. Romanul lui Eric (Albatros, 2004); Jurnal din anii ’70. Agenda (Tiparg: Pitești, 2011); Teatru scris. Măgarul de aur după romanul lui Apuleius. Ruben și Dionis, după ”Sărmanul Dionis” (Eikon, 2016), Îngerul orb/L'Ange aveugle, versuri, bilingv (Editura Arhipelag XXI, Târgu Mureș, 2021), Simfonia cetății. Note despre modelul peren și actualitatea Antichității (Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2023)

A realizat antologia: Konstantinos P. Kavafis, Alfabetul poetic. Selecție și studiu introductiv Un poet pentru eternitate de Liviu Franga. Epilog de Jacques Bouchard. Ediție în 12 limbi îngrijită de Elena Lazăr și Liviu Franga. Volum ilustrat cu lucrări ale pictorului Gh. I. Anghel. București, Editura Omonia, col. Biblioteca de Literatură Neoelenă, 2011; VII-XXX + 458 p. Ed. engleză: Konstantinos P. Kavafis, To piitiko alfavito. Constantine P. Cavafis, The Poetik Alphabet. Selection and introductory study: Liviu Franga. Epilogue: Jacques Bouchard. Edition in 12 languages under the care of Elena Lazăr and Liviu Franga. Foreword by H. E. Andreas Zaimis and Professor Emmanouel Yannakoudakis. Sponsor’s greeting: Ekaterini Sofianou. Bucharest, Omonia Publishing House, 2017. Volume illustrated with the works by painter Gheorghe I. Anghel.  A îngrijit ediţiile: Homer. Iliada. Traducere în metrul original de George Murnu. Îngrijirea ediției, studiu introductiv, note și glosar, București, Editura Univers, 1985; ediția a II-a, revăzută și adăugită, cu un studiu introductiv nou, note, notă asupra ediției și glosar, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995; Alexandru Lascarov-Moldovanu, Buga. Roman istoric. În colaborare cu Dora Mezdrea. Cu o prefață de..., București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2002 (descoperirea și publicarea manuscrisului original îi aparține lui Liviu Franga); N. I. Herescu, Destin fără moarte (Pentru clasicism). Ediție îngrijită, notă asupra colecției, notă asupra ediției, studiu introductiv Colecția Primordialia (inițiată și coordonată de Liviu Franga). București, Editura Muzeul Național al Literaturii Române, 2011.  

Premiul „Petru Creția” pentru filologie clasică al Muzeului Național al Literaturii Române pentru volumul Clasic printre postmoderni (2008). Premiul „Cartea anului”, din partea Filialei București – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul Konstantinos Kavafis ,The Poetic Alphabet. Alfabetul Poetic (2017).