Pagini

G




Niculae GHERAN

Născut la 14 octombrie 1929, în Bucureşti. Cursuri liceale la „Cantemir Vodă” şi „Constantin Brâncoveanu”. Absolvent al Şcolii medii tehnice de poligrafie şi editură. Facultatea de Filologie şi Istorie a Universităţii Bucureşti, întreruptă şi reluată târziu, datorită unor sanatorizări de natură pulmonară; examen de stat în 1960.
A lucrat ca redactor şi editor cu activitate continuă (1950-1994) la Direcţia Generală a Editurilor; Centrala Cărţii; Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (secretar al Consiliuli Editurilor, între 1964-1968); Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Redactor-şef la Editura Ştiinţifică – de unde a fost pensionat în 1994. Ulterior, director artistic la editurile Venus şi Eden, iar apoi director la Editura Institutului Cultural Român, de unde pleacă prin demisie (în 2004), pentru a-şi definitiva ediţia critică de Opere Rebreanu, ca muzeograf principal la Muzeul Judeean Bistriţa-Năsăud. 
Debut publicistic: în „Contemporanul“, în noiembrie 1953, cu articolul „Câteva observaţii asupra unei colecţii adresate satului“.
Debut literar: în „Tânărul scriitor“, în septembrie 1955, cu schiţa satirică „Atenţie la conturarea personajelor“. Colaborări la: „Contemporanul“, „Viaţa Românească“, „Gazeta literară“, „România literară“, „Cronica“, „Tribuna“, „Steaua“, „Ramuri“, „Argeş“, „Luceafărul“, „Analele Academiei Române“, „Mişcarea literară“, „Observator cultural”, „Pro Saeculum” ş.a. În „Adevărul literar şi artistic“ a susţinut rubrica săptămânală „Sertar“, între anii 2002 şi 2004, continuată apoi, cu aceeaşi ritmicitate, în „Cultura“.
Volume publicate: Gh. Brăescu (Editura pentru Literatură, 1963), Rebreanu – Caiete, studii şi documente prezentate de..., Editura Dacia, 1974); Rebreanu la lumina lămpii (în colaborare cu Puia Rebreanu, Editura Minerva, 1981); Tânărul Rebreanu (Editura Albatros, 1986); Rebreanu – Amiaza unei vieţi (Editura Albatros, 1989); Sertar. Evocări şi documente (Editura Institutului Cultural Român, 2004); Cu Liviu Rebreanu şi nu numai (Editura Academiei Române, 2007); Liviu Rebreanu prin el însuşi (în colaborare cu Andrei Moldovan, Editura Academiei Române, 2008); Arta de a fi păgubaş (memorialistică, vol. 1, Târgul Moşilor – 2008; vol. 2, Oameni şi javre – 2010; vol. 3, Îndărătul cortinei – 2012, vol. 4, Bordel nou cu şteoarfe vechi – Editura Pallas Athena, 2014); Rebreniana (2 vol., Editura Academiei Române, 2017), Ex-temporale (publicistică, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă – 2018).
Prefeţe, studii introductive, ediţii din Brăescu – Opere alese (1962 şi 1964); Liviu Rebreanu: Golanii, Calvarul, Ciuleandra (1965), Crăişorul Horia (1975), Pădurea spânzuraţilor (1978), Gorila (1981); Nuvele şi schiţe (1984), Jurnal (1984),  Opere (Chişinău, 1994); Nicolae Iorga: Istoria lui Mihai Viteazul (în colaborare cu V. Iova – 1968),  Istoria oştirei române (în colaborare cu V. Iova –  ş.a.
A îngrijit şi editat 23 de volume din ediţia critică Rebreanu, serie integrală (primele trei volume în colaborare cu Nicolae Liu, în 1968, ultimul în 2005). A adăugat două volume de corespondenţă din corpusul de documente Rebreanu: Intime (2013) şi Scrisori către Rebreanu (vol. I – 2014).
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1980 (primul premiu pentru ediţii critice), Premiul „Perpessicius” al Muzeului Naţional al Literaturii Române pe anii 1981 şi 2005; Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti pe anul 2000; Premiul „Bogdan Petriceicu-Hasdeu“ al Academiei Române pe anul 2000; Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2008; Marele Premiu FestLit – Cluj pe 2017, Premiul Special al Uniunii Scriitorilor pe anul 2017. 

Aureliu GOCI

Născut la 5 iunie 1948, în com. Letca Nouă, jud. Giurgiu.
A urmat cursurile şcolii generale 141 din Bucureşti şi Liceului Teoretic nr. 36, „Ion Barbu” (1955-1967). Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filologie, secţia română-italiană (1967-1972).
Profesor de limba română la liceele din Brăneşti şi din Snagov (1972-1979), muzeograf la Muzeul Literaturii Române, redactor la revista „Manuscriptum” (1979-1989), corespondent la „Glasul naţiunii”, din Chişinău, revistă iniţiată de poeta Leonida Lari (1989-1995), redactor la ziarul „Dimineaţa”, responsabilul paginii de cultură la multe alte publicaţii culturale (1989-1995). Responsabilul publicaţiei „Ţăranul român” şi al publicaţiilor de cultură ale Băncii Internaţionale a Religiilor (1995-1998). Redactor la ziarul „Economistul” şi la suplimentul literar al acestuia, „Ecart”, fondator şi senior editor al revistei „Dunărea albastră” din cadrul aceluiaşi grup de presă (1998-2002). Redactor la editura Fundaţiei PRO (2002-2006). Consilier parlamentar la Comisia de politică externă din Camera Deputaţilor, la cabinetul Leonidei Lari (2006-2009). Redactor la Editura Academiei Române (2009-2013). Redactor-şef la revista „Arena literară” (din 2016).
Debutează cu versuri în revista „Luceafărul” (1965). Debut în critica literară în revista „România literară” (1970), unde devine titular al rubricii „Cronica poeziei” timp de 7 ani neîntrerupt.
Colaborări la „Manuscriptum”, „Viaţa românească”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Literatorul”, „Portal Măiastra”, „Noul literator”, „Vatra veche”, „Destine literare” (Canada), 2Rotonda valahă”, „Confesiuni”, „Curtea de la Argeş” ş.a.
Volume publicate: Delavrancea şi devenirile arhetipului (Editura Glasul, 1995), Arghezi – eseu despre religiozitatea omului necredincios (Editura „Curierul Dunării”, 1997), Eminescu la infinit (Editura Viitorul românesc, 1997), Răzbunarea lui Moromete sau Marin Preda şi onoarea de a fi contrazis de istorie (Editura Curierul Dunării, 1998), Arghezi între infinituri (Editura Curierul Dunării, 1999), Romane şi romancieri în secolul XX (Editura Fundaţiei PRO, 2000), Originile, înflorirea şi răspândirea  mitului Dracula (Equator Publishers, Victoria, Australia, 2000), Mileniul al III-lea şi „Direcţia Nouă” în cultura românească (Editura Viitorul românesc, 2001), Geneza şi structura poeziei româneşti în secolul XX (Editura Gramar, 2001), Dinu Săraru şi reconvertirea romanului în poveste (Editura „Semne”, 2002), Fenomenul Caragiale şi reîncarnările virtuale (Editura Viitorul românesc, Bucureşti, 2002), Studii şi cercetări literare sau Pentru o nouă identitate a clasicilor (Editura Viitorul românesc, 2004), Scriitori români la frontiera dintre milenii (Editura Viitorul românesc, 2005), Prozatori români la frontiera mileniului (Editura Betta, Bucureşti, 2009), Apocalipsa după Arghezi (Editura Betta, 2009), Poeţi români la frontiera mileniilor (Editura Niculescu, 2012), Liviu Rebreanu – centrul operei şi distribuţia tipologică (Editura Betta, 2014), Mircea Eliade – spaţiul ancestral şi dominantele mitului urban (Editura Zodia Fecioarei, Piteşti, 2016), Mihai Eminescu – identitate şi semnificaţie (Editura Betta, 2017), Poezia românească de la Dosoftei la Nichita Stănescu (Editura Academiei Române, 2018). Monografii despre scriitori contemporani: Romulus Lal, Eliza Roha etc.
A îngrijit colecţia „101 capodopere ale romanului românesc” la Editura Gramar, şi  „Clasicii noştri” la Editura „Exigent”, „Eminescu” la editura „Minerva” etc.
Premiul pentru critică literară S.L.A.S.T. (împreună cu Şerban Cioculescu şi George Ţărnea; 1986), premiul pentru publicistică literară al revistei „Timp liber” (1990), Premiul pentru eseu al revistei „Glasul Naţiunii” (1995).

Dorina GRĂSOIU


Născută la 15 octombrie 1945. Liceul „Alexandru Ioan Cuza” (1960-1963) și Facultatea de Litere a Universității din București (1963-1968).

Cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“ al Academiei Române între 1968 şi 2004, anul ieşirii la pensie.

Cursul intensiv post-universitar de limbi străine, specializare în limba germană, din cadrul Universității din București (1973-1974).

Doctorat cu teza „Procesul istoric al receptării operei lui Tudor Arghezi”, susţinută în cadrul Institutului „G. Călinescu”, coordonator Ovidiu Papadima,

Bursier al Fundației „Friedrich Ebert“, din Germania (1991).

Debut publicistic în revista „România literară” (1969).

Colaborări la „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Litere”.

Debut în volum: „Bătălia” Arghezi (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984; ediția a II-a, revizuită şi adăugită, Editura Nouă, București, 2010).

Volume publicate: Mihail Sebastian sau Ironia unui destin (Editura Minerva, București, 1986); Caragiale în presa vremii (Editura „Jurnalul literar”, București, 2003); Viața cărților lui Ovidiu Papadima (Editura Vestala, București, 2004); Texte regăsite, texte regândite (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2014).

A colaborat la următoarele volume: Dicționar cronologic Literatura română (Editura științifică și enciclopedică, București, 1979); Literatura română contemporană, I, Poezia (Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1980); Literatur Rumäniens 1944 bis 1980 (Verlag Volk und Wissen, Berlin, 1983); Atitudini și polemici în presa literară interbelică, (Tipografia Universităţii Bucureşti, 1984); Sinteze și comentarii pentru bacalaureat (Societatea de Științe Filologice din București, 1992); Bibliografia I.L. Caragiale, vol. I-II (Editura „Grai și suflet”, București, 1997); Bibliografia esențială a literaturii române. Scriitori/Reviste/Concepte (Editura Enciclopedică, București, 2003); Dicționarul general al literaturii române, vol. I-VII, (Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009); Confreria, Convorbiri și confesiuni (2) ( Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2017).

A îngrijit ediţia Victoria Ana Tăușan, Poeme în spirale (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2014).


Liviu GRĂSOIU

Născut la 26 mai 1943, în București. A urmat școala generală nr. 128 (1950-1958) și liceul „Gh. Lazăr” din București (1958-1961). Facultatea de Litere a Universității București (1963-1968).
Redactor la Redacţia Literară a Radioteleviziunii Române (1968-1971), redactor la Redacţia de Actualităţi a Televiziunii Române (1971-1980), redactor la Redacţia Literară a Televiziunii Române (1980-1986), redactor-şef al Redacţiei Literare la Radio România (1986-2006).
Debut publicistic în 1968 la Radioteleviziunea Română.
Colaborări la „Luceafărul”, „Convorbiri  literare”, „Viața Românească”, „Ateneu”, „Ex Ponto”, „Ponto-Franco”, „Oglinda literară” ș.a.
A realizat, între 1968-1986, scenarii și filme documentar-artistice, precum: Capul de zimbru, după V. Voiculescu, Aci sosi pe vremuri (pe versuri de Ion Pillat), Elegie în amurg (pe versuri de V. Voiculescu), Colecția Donna (interferențe poezie și arte vizuale), Scrisoarea III (transpunere cinematografică după poemul lui M. Eminescu în interpretarea lui Damian Crâșmaru), Imn Eminescului (scenariu pe versuri de Valeriu Anania), Inscripție pe un basm (spectacol radiofonic cu public).
Între 1986-2006 a fost realizator la emisiunile „Revista literară radio” și „Scriitori la  microfon”.
Volume publicate: Poezia lui Vasile Voiculescu (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977), Șt.O. Iosif sau Doinirea ca vocație și destin (Editura Albatros, colecția „Contemporanul nostru”, București, 1985), George Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române (Editura Crater, București, 1999),  Emil Giurgiuca. Sub povara vremurilor (Editura Vestala, București, 2006), Prima pagină sau între 60 și 65. Editoriale difuzate între 1999-2005 în „Revista literară radio” (Editura Nouă, București, 2007), Apariții neașteptate (Editura Nouă, București, 2008), Voiculesciana. Contribuții diverse la cunoașterea operei lui V. Voiculescu (Editura Nouă, București, 2008), Ferestre spre trecut. Studii și comentarii despre scriitorii interbelici (Editura  Bibliotheca, Târgoviște, 2010), Poeți și poezie (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2011), Mereu poeții (Editura Tipo-Moldova, Iași, 2013), studii și comentarii (Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2017).
A îngrijit ediţiile: V. Voiculescu, Poezii (Editura Minerva, colecția „Biblioteca Pentru Toţi”, București, 1983); V. Voiculescu, Poezii alese (Editura Vremea, București, 1996); Constantin de Chardonnet, Nox et solitudo, antologie lirică (Editura Ex Ponto, Constanța, 2006).
Contribuţii în următoarele volume colective: Confreria (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2009); Şcoala prozatorilor târgovișteni (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2014); Școala prozatorilor târgovișteni (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2015).
Premiul Cartea anului 2017 al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Povestea dintre vorbe.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu