Pagini

C




Marina CAP-BUN

Născută la 17 octombrie 1962, la Hunedoara. Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanţa (1977-1981), Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1982-1986).
Doctorat la Universitatea din Bucureşti, în 1988, cu teza „Real şi fantastic în opera lui Caragiale”, coordonator ştiinţific Marin Mincu.
Profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanţa (1990-1992).
Asistent universitar (1992), lector (1994), conferenţiar (2005), profesor (2015) la Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius” din Constanţa. 
Redactor (2000-2004), apoi redactor-şef (2004-2008) al revistei „Agora” – trimestrial de cultură şi dialog interdisciplinar (Constanţa), redactor „The Annals of Ovidius University of Constaţa, Philology Series”, Ovidius University Press. Referent ştiinţific şi blind peer reviewer pentru revista „Balkanistica”, University of Oxford Mississippi, SUA. Referent ştiinţific pentru „Analele Universităţii din Bucureşti. Seria Limbă şi Literatură”. Editor asociat la DOAJ (Directory of Open Access Journals) (2014-2015) etc.
Profesor invitat la Universitatea din Bucureşti (2008-2014), Univeristy of Washington, Seattle (Fulbright Postdoctoral Grant, 2001-2002) şi Indiana University, Bloomington (2009, 2011, 2012). Profesor Erasmus la Università di Pisa (2013) şi Ankara University (2018).
Director al Centrului de cercetare şi dezvoltare profesională „Studiile româneşti în context internaţional” (STUR), fondat în 2011, membru sau director în multiple proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale.
Rubrică de teorie şi critică literară în revista „Agora”. A mai colaborat la: „Balkanistica” (University of Mississippi (USA), „Observator” (München, Germania), „Origini. Romanian Roots” (Norcross, USA(; „Synthesis” (Bucureşti), „Limbă şi literatură”, „Limbă şi literatură română”, „România literară”, „Viaţa Românească”, „Observator cultural”, „Drama”, „Curierul Românesc”, „Convorbiri literare”, „Steaua, „Noul continent” (Suceava), „Paradigma”,Tomis, „Ex Ponto”, „Mileniu” (Craiova), „Dynamis(Constanţa), „Observator” (Constanţa) etc.
Debut în volum: Oglinda din oglindă. Studiu despre opera lui I.L. Caragiale, Constanţa: Pontica (Universitas), 1998.
Volume publicate: Între absurd şi fantastic. Incursiuni în apele mirajului (Paralela 45, 2001), Lecturi critice (Paralela 45, 2003), Criss-cross: Essays in Romanian and Comparative Literature (München: Verlag Radu Barbulescu, 2004, 2006), Literatura marilor clasici. Spiritul critic junimist între teoria şi practica literară (Ovidius University Press, 2003), Junimea: Note de curs (Cartea Universitară, 2007), Literatura română sub semnul modernităţii (Editura Universitară, 2014)
A coordonat volumele: Studiile româneşti în lume în 2007/Romanian Studies around the World in 2007 (Cartea Universitară, 2007); Studiile româneşti în lume în 2008/Romanian Studies around the World in 2008 (Editura Universitară, 2009); Actualitatea lui Caragiale: 1912-2012 (STUR, Editura muzicală, 2012); Junimea şi impactul ei după 150 de ani (STUR, Editura Universitară, 2013); Literatura, teatrul şi filmul. În onoarea dramaturgului Matei Vişniec (STUR, Ovidius University Press, 2015); Culturi şi civilizaţii est-europene. In memoriam Aida Todi (STUR, Ovidius University Press, 2016); Studiile româneşti în context inter- şi transdisciplinar. In memoriam Marin Mincu (STUR, Editura Universitară, 2017); Ovidius în România. In memoriam magistri Stephani Cucu (STUR, Editura Universitară, 2018). 



Ştefan CAZIMIR

Născut la Iaşi, pe 10 noiembrie 1932. Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ (1944-1951). Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti.

Doctorat la Universitatea din Bucureşti, în 1967, cu teza „Aspecte ale comicului la Caragiale”, conducător ştiinţific G.C. Nicolescu.

Preparator principal, asistent, lector, conferenţiar, profesor titular (1990) la Facultatea de Filologie/Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Profesor emerit (2011).

Debut publicistic în revista „Gazeta literară” (1955).

Colaborări la: „Adevărul literar şi artistic”, „Analele Universităţii Bucureşti”, „Caiete critice”, „Caietele Mihai Eminescu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Gazeta literară”, „Limbă şi literatură”, „Luceafărul”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „România literară”, „Steaua”, „Viaţa românească”.

Volume publicate: Pionierii romanului românesc (antologie), Editura pentru Literatură, 1962; Caragiale - universul comic, Editura pentru Literatură, 1967; Tensiunea lirică, Editura Eminescu, 1971; Amintiri despre Caragiale (antologie), Editura Minerva, 1972 (ediţia a Il-a, revăzută şi adăugită, Editura Humanitas, 2013); Stelele cardinale: Eseu despre Eminescu, Editura Eminescu, 1975; Antologia umorului liric, Editura Minerva, 1977; Pygmanolion: Eseu de mitologie comparată, Editura Cartea Românească, 1982; Drumuri şi zări: Antologie a prozei româneşti de călătorie (în colaborare), Editura Sport-Turism, 1982; Nu numai Caragiale, Editura Cartea Românească, 1984; Alfabetul de tranziţie, Editura Cartea Românească, 1986 (ediţia a Il-a, revăzută, Humanitas, 2006); I.L. Caragiale faţă cu kitschul, Editura Cartea Românească, 1988 (ediţia a Il-a, revăzută, Humanitas, 2012); Pentru contra, Editura Porus, 1991; Râsete în Parlament, Editura Carro, 1994 (ediţia a II-a, adăugită, Editura Balcanii şi Europa, 2018);  Caragiale e cu noi!, Editura Garamond, 1997;  De ce, nene Iancule?, Editura Carro, 1998; Honeste scribere, Editura Naţional, 2000; Caragiale recidivus, Editura Naţional, 2002; Potcoave de purici, Editura Albatros, 2003; Ştefan Cazimir, Editura Hasefer, 2006; Epistolă către Odobescu, Editura Palimpsest, 2010; La Belle Époque. Minciuna vine de la Răsărit. Spovedania „foştilor”, Editura Palimpsest, 2013; 0, Humanitas, 2017.

Premiul de critică, eseu, istorie literară al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1984); Diploma Asociaţiei Umoriştilor Români pentru cel mai spiritual parlamentar (1990); Diploma de onoare a Societăţii Culturale „I.L. Caragiale” (1992); Premiul Naţional de Umor „Anton Pann” (1994). 







Lucian CHIȘU



Născut la 21 martie 1952, în Constanța.

Liceul „Nicolae Bălcescu”, Brăila 1968–1972. Facultatea de Filologie, secţia română-latină, a Universităţii „Al. I. Cuza” dim Iaşi (1972–1976).

Doctorat în filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, cu teza „Activitatea lingvistică a lui D. Caracostea”, conducător științific, G. Ivănescu (1998).

Secretar de redacţie al revistei studenţeşti „Alma mater” (1972), redactor şi, ulterior, secretar general de redacţie la „Opinia studenţească” (1974-1976), profesor la Azuga (1976–1977) şi Gheorgheni (1977-1980), muzeograf la Muzeul Brăilei (1980-1989), muzeograf şi apoi cercetător ştiinţific (1990-1996) la Muzeul Literaturii Române. Din 1996 predă la  Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti (până în 2014), Universitatea „Titu Maiorescu” din București (2015-2017) şi la Universitatea „Valahia”, din Târgovişte. Director-general al Muzeului Național al Literaturii Române din București (2009-2014). Cercetători științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, unde este director-adjunct în perioada 2015-2017.

Debut publicistic în „România literară”, cu versuri (1972). În același an debutează cu texte de critică literară la revista studențească „Alma Mater”, din Iași.

Colaborări la „Analele Universităţii «Spiru Haret»” Bucureşti; „Analele Universităţii «Valahia» din Târgovişte; „Revista de istorie şi teorie literară”, „Cogito”, „Diversité et Identitée Culturelle en Europe” (DICE), „Buletinul SSF”, „Analele Brăilei”, „Tribuna învăţământului”, „Astra”, „Istros”, „Dacia literară”, „Gând românesc” „Dunărea”, „Feţele culturii”, „Luceafărul”, „Manuscriptum” „Alma Mater”, „Contemporanul”, „Literatorul”, Hyperion”, „Cultura”, „Convorbiri literare”, „Caiete critice”, „Noua revistă română”, „Tomis”, „Tribuna”,  „Viaţa Românească” ş.a.

Volume publicate: Mihu Dragomir, metamorfozele creaţiei, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2000; Prejudecata Caracostea, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2002; Introducere în mass-media, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002 (reeditată în 2005, 2007); Accente, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2003; Raftul cu amintiri, Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 2004; Limbajul publicistic, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008; Fănuş Neagu în patru prieteni (Eugen Simion, Nicolae Breban, Mihai Ispirescu, Lucian Chişu), Editura Semne, Bucureşti, 2012.

A realizat următoarele antologii:

Iuliu C. Săvescu, Scrieri, (în colaborare cu Ion Popescu Sireteanu) Editura Minerva, Bucureşti, 1983; Nicolae Filimon, Ciocoii vechi şi noi, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1991; Veronica Micle, Poezii şi corespondenţă, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1992; I. Al. Brătescu-Voineşti, Niculăiţă minciună, Editura Scrisul Românesc Craiova, 1995; Eminescu în corespondenţă, I, Scrisori trimise, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 1997. Eminescu în corespondenţă, II, Corespondenţa oficială, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 1998; Eminescu în corespondenţă, III, Scrisori primite, (în colaborare cu D. Vatamaniuc) Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 1999; Eminescu în corespondenţă, IV, Scrisori şi acte oficiale despre Eminescu, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2000; Eminescu în corespondenţă, V, Editori, critici şi istorici literari, exegeţi şi traducători ai poetului) Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2001; Noi Rotonde 13 (vol. III), Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2005; Alte Noi Rotonde 13 (vol. IV) Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2006; Alte Noi Rotonde 13 (vol. VI), Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2008-2009; Alte Noi Rotonde 13 (vol. V), Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2007; Eugen Simion – 80 (în colaborare cu Gheorghe Chivu şi Andrei Grigor), Editura Tracus Arte, Bucureşti 2013; Andrei Grigor, Poiana lui Iocan, Editura Semne, București, 2018.

Premiul Titu Maiorescu al Academiei Române, pentru monografia Prejudecata Caracostea (2004), Premiul „Romul Munteanu” acordat de APLER/Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (2011).   






Gheorghe CHIVU



Născut la 7 octombrie 1947, în Micșuneștii Mari, județul Ilfov. Liceul Mixt Snagov (1961-1965). Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1965-1970).

Doctorat la Universitatea din Bucureşti, cu teza „Codex Sturdzanus. Studiu filologic, studiu lingvistic și ediție de text”; coordonatori Boris Cazacu, și. Ion Coteanu (1988).

Cercetător științific la Institutul de Lingvistică din Bucureşti (actualmente Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan–Al. Rosetti") (1970-2010) și la Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu” (2010-2016). Secretar ştiinţific al Institutului de Lingvistică (1990- 1996). Director adjunct al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei române (2011-2016).

Conferențiar (1995-1998), apoi profesor (din 1999) la Facultatea de Litere a Universității din București (din 2016 profesor emerit).

Debut publicistic în „Revista de referate şi recenzii. Lingvistică, filologie”, Centrul de documentare ştiinţifică al Academiei Republicii Socialiste România (1969).
A publicat studii de specialitate în „Analele Universității București”, „Analele Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică şi istorie literară” (Iași), „Biblicum Jassyense”, „Caiete critice”, „Communication interculturelle et literature (Iași), „Dacoromania”, „Diacronia”, „Diversité et identité culturelle en Europe/Diversitate şi identitate culturală în Europa”, „Însemnări ieşene“, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Synergies Roumanie”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Text şi discurs religios” (Iași), „Tomisul cultural”; „Limba română” (Chișinău), „Medioevio Romanzo” (Roma), „Philologia” (Chişinău) etc. 
Volume publicate: Bibliografia  filologică românească. Secolul al XVI-lea (în colaborare cu Mariana Costinescu; Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1974), Cele mai  vechi texte  româneşti. Contribuţii  filologice şi lingvistice (în colaborare cu Emanuela Buză, Mariana Costinescu, Ion Gheţie, Alexandru Mareş, Alexandra Roman Moraru şi Florentina Zgraon;  Universtitatea din Bucureşti, 1982); Dicţionarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (1421-1760) (în colaborare cu Emanuela Buză şi Alexandra Roman Moraru; Editura Ştiinţifică, București, 1992); Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780) (în colaborare cu Mariana Costinescu, Constantin Frâncu, Ion Gheţie, Alexandra Roman Moraru şi Mirela Teodorescu; Editura Academiei Române, București, l997); Contribuţii la studiul limbii române literare. Secolul al XVIII-lea (1688-1780) (în colaborare cu Ion Gheţie, Magdalena Georgescu, Alexandra Moraru, Emil Suciu, Mirela Teodorescu, Floarea Vîrban şi Florentina Zgraon; Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2000); Limba română – de la primele texte până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Variantele stilistice (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000); Vechi texte româneşti. Contribuţii filologice şi lingvistice (Editura Academiei Române, București, 2015); Enciclopedia literaturii române vechi (în colaborare; Fundația Națională pentru Știință și Artă, Editura MNLR, București, 2018).
            A îngrijit ediţii din: George Coșbuc, Opere alese, VII-IX (Editura Minerva, Bucureşti, 1985, 1998); Opere, I-III Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă – Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006, 2007, 2013; Povestea unei coroane de oţel, Nemira, [Bucureşti], 2008) și din Ioan Budai-Deleanu (în colaborare cu Eugen Pavel; Opere. Ţiganiada, Trei viteji, Scrieri lingvistice, Scrieri istorice, Traduceri, Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi artă, Bucureşti, 2011). A editat singur sau în colaborare texte ilustrative pentru scrisul românesc vechi: Documente şi însemnări româneşti din secolul al XVI-lea (Editura  Academiei Republicii Socialiste România,  Bucureşti,  1979), Pravila lui Coresi (Editura Academiei, Bucureşti, 1982), Codex Sturdzanus (Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1993), Institutiones linguae valachicae. Prima gramatică a limbii române scrisă în limba latină (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2001), Dictionarium valachico-latinum. Primul dicţionar al limbii române (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2008).
            Premiul „Timotei Cipariu" al Academiei Române, pentru ediția Codex Sturdzanus (1993). Premiul „Perpessicius” al Muzeului Național al Literaturii Române și al revistei „Manuscriptum” pentru volumul Ioan Budai-Deleanu, Opere. Ţiganiada, Trei viteji, Scrieri lingvistice, Scrieri istorice, Traduceri (2011). Premiul pentru critică şi istorie literară, acordat pentru ediţia George Coşbuc, Opere (Bistriţa Năsăud, 2013). Premiul pentru ediţii critice acordat de revista „Convorbiri literare (2017).

  
 

    Mircea COLOŞENCO



Născut la 3 iunie 1938, comuna Căinari, judeţul Tighina, Basarabia, România). 
Absolvent al Colegiului Naţional „Gh. Roşca-Codreanu” din Bârlad (1956).

Licenţă filologie română (1965), Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi. Absolvent al cursurilor speciale de biblioteconomie în Bucureşti (1968). Curs de regie de teatru la Şcoala Populară de Artă Iaşi (1969).

Controlor tehnic de calitate la Fabrica de Rulmenţi Bârlad (1956-57, 1959-60). Profesor de limba română la Şcoala Generală din comuna Tutova, judeţul Vaslui (1960-1965), director Cămin Cultural în aceeaşi localitate (1965-1968). Profesor de literatură universală la Colegiul Naţional „Gh. Roşca-Codreanu” din Bârlad, bibliograf la Biblioteca Municipală „Stroe S. Belloescu”, din Bârlad (1968-1969). Redactor la cotidianul „Vremea nouă”, Vaslui (1969-1973). Corector la Întreprinderea Poligrafică „Informaţia”, Bucureşti (1973-1974). Funcţionar în cooperaţia meşteşugărească, la Bucureşti (1974-1990). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti (1990-1993). Consilier memorialistică la Direcţia Muzee şi Colecţii din Ministerul Culturii (1993-1998). Profesor de limba română la Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”, la Liceul de Aviaţie „Henri Coandă” şi la Colegiul Naţional „I.L. Caragiale”, din Bucureşti (1998-2001).

Colaborări la săptămânalul Radio/TV România şi la diferite periodice literare din ţară (Bacău, Bârlad, Botoşani, Bucureşti, Focşani, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Oradea, Suceava) şi din străinătate (Elveţia, Israel). Realizator al emisiunii „Lumea cărţilor” la TV Sigma Bucureşti, din 2008.

 Lucrări publicate: Climate (versuri, 2002), Fabule virtuale (versuri, 2011), Ion Barbu – Dan Barbilian, biografie documentară (1989); Şapte poeţi clasici români. Cronologii (2006); Viaţa şi opera lui Nichita Stănescu (2013). Prefeţe şi studii introductive la volumele: Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică (2001), Anton Pann (CD-ROM, 2004), Sorin Pavel, Krinosis sau Treptele singurătăţii (2001), Carmen Sylva. Poveştile Peleşului (2000).

Bio-bibliografii: George Bacovia (în colaborare, 2001); Geo Bogza (2008); Nicolae Labiş (2006); Publicistica giurgiuveană. Breviar (2007).

A îngrijit ediţii din: Al. Alexianu (2 vol., 1993; 4 vol., 2001), George Bacovia (2 vol., 2001),  Ion Barbu (5 vol., 1991, 1997, 1999, 2002), Ion Creangă (încolaborare, 3 vol., 1991-1993), Mihai Eminescu (2 vol., 2001, 2005), Paul Găleşanu (2002), B.P. Hasdeu (2000), Cezar Ivănescu (2008),  Nicolae Labiş (2005), Victor Ion Popa (în colaborare, 1 vol., 2005), Liviu Rebreanu (6 vol., 1993-1994, 2005), Nichita Stănescu (2 vol., 2005), Pamfil Şeicaru (1 vol., 2002; 2 vol., în colaborare, 2001, 2004), George Topîrceanu (1 vol., 1991), George Tutoveanu (1 vol., colaborare, 2003), Petre Ţuţea (3 vol., 1993, 2000, 2002; 2 vol., în colaborare, 1995, 2001),  Al. Vlahuţă (1 vol., în colaborare, 2004), Ion Creangă „O sută una poezii” (Editura Academiei Române, 2017),  „O sută una poezii” (Editura Academiei române, 2018). Ediţii critice bibliofile sub egida Academiei Române la scriitori clasici: George Bacovia, Ion Barbu, Al. Macedonski, Liviu Rebreanu (romanele), Nichita Stănescu, prefaţate de Eugen Simion – coordonatorul Colecţiei „Opere fundamentale”.

Lucrări didactice: Manual de limba română pentru şcolile profesionale (1968). Studii didactice şi de folclor literar (1967-1968);

Antologii: Conferinţa (secretă) a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955 (2006); Realism, pornografie şi moralitate în artă (2008); Cultul personalităţii comuniste în România (Epoca stalinist/dejistă: 1944-1965). Documente originale din Cancelaria CC al PCR (2009); Delictul literar: imitaţie, copie, plagiat. Istoria negativă a literaturii române – 1882-1937 (2011); Ion Luca Caragiale – plagiatorul plagiat (2012).

Premiul „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Academiei Române pentru lucrarea Ion Barbu – Opere fundamentale, 2002; Premiul Naţional pentru valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural naţional pentru ediţia Nichita Stănescu – Opere vol. I-VI, 2003; Premiul Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”, Ploieşti, 2003; premii acordate de revistele „Convorbiri literare”, „Porto Franco” ş.a.
 


Nicolae CONSTANTINESCU
(în actele oficiale, Niculae Constantinescu)

Născut la 5 octombrie 1941, în localitatea Fierbinți, judeţul Ialomița.
Şcoala generală și liceul din Fierbinți (actualmente Liceul „Republica Cuba”) (1948-1959). Facultatea de Filologie (Limba și literatura română), Universitatea din București, (1959-1964). Doctorat în filologie la Universitatea din București, coordonator ştiinţific Mihai Pop, cu teza Rima în poezia populară românească (1971).
Asistent universitar (1964-1973), lector (1973-1990), conferențiar (1990-1995), profesor. universitar (1995-2008) la Facultatea de Limba și Literatura Română (actualmente Facultatea de Litere), Universitatea din București; șeful Catedrei de Etnologie și Folclor (1996-2008). Profesor emerit la aceeaşi Universitate, Școala Doctorală Litere.
Bursier Fulbright și lector de limba română la Portland State University, S.U.A. (1976-1978), lector de limba română la Turun Yliopisto (Universitatea din Turku, Finlanda) (1978-1979 și 1992-1995).
Membru în colegiul de redacţie al publicaţiilor: „Limbă şi literatură”, a Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, „Revista de Etnografie şi Folclor/Journal of Ethnography and Folklore” a Academiei Române, „CERC” (Cercetări Etnologice Românești Contemporane). Membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Debut în ziarul „Steagul Roșu”, organ de presă al fostei regiuni București, 1958, cu un reportaj și o poezie patriotică. Debut în presa literară: „Gazeta literară” (1967)
Colaborări la: „Revista de Etnografie și Folclor” (actualmente „Journal of Ethnography and Folklore”), „Limbă şi literatură”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Sud”, „Adevărul literar și artistic”, „Cultura”, „Bucureștiul literar și artistic”, „Luceafărul de dimineață”.
Volumele publicate: Rima în poezia populară românească (Editura Minerva, Bucureşti, 1973), Lectura textului folcloric (Editura Minerva, Bucureşti, 19731986); Relaţiile de rudenie în societăţile tradiţionale. Reflexe în folclorul românesc (Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1987; ed. a II-a, Etnologia şi folclorul relaţiilor de rudenie, Editura Univers, Bucureşti, 2000); Citite de mine ... Folclor, Etnologie, Antropologie. Repere ale cercetării (1967-2007), vol. I, Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Colecţia „Anotimpuri culturale” 5, 2008, vol. II, 6, 2011); Cultura antropologică. Studii, cronici, comentarii (ediţie, prefaţă, note de Cătălin D. Constantin, Editura Etnologică, Bucureşti, 2016), Romanian Traditional Culture, Turku, 1996, Romanian Folk-Culture, Bucharest, 1999, volum editat cu ocazia participării României la Smithsonian Folklife Festival, Washington D.C., U.S.A., iunie-iulie 1999).
Contributor la volumele: Folclorul – cum poate fi înţeles. Studii şi articole de etnologie românească, 1968-2008. Ediţie de Ioana-Ruxandra Fruntelată, Editura Universităţii din Bucureşti, 2011), Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu. I, cIMEC – Institutul de Memorie Culturală, 2009 și Idem, IIA, [şi îngrijitor de ediţie], Editura Etnologică, 2014)
Antologii: Meșterul Manole (în colaborare cu Gheorghe Deaconu; Editura Fântâna lui Manole, Râmnicu Vâlcea, 2005); Basme populare româneşti, vol. 1-2 (în colaborare cu Iordan Datcu și A.Gh. Olteanu; Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, bucureşti, 2010).
Antologii de texte comentate: G. Coșbuc, „Cântece de vitejie” (Editura Albatros, Bucureşti, 1981); Ion Creangă, Povestea lui Harap Alb (Editura Albatros, Bucureşti, 1983).
Ediţii îngrijite: Mihai Pop, Folclor românesc, I-II (în colaborare cu Alexandru Dobre; Editura Grai şi Suflet – Cultura Naţională, 1998) Idem, vol. III, în colaborare cu Adrian Stoicescu și Rodica Zane, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007); Constantin Brăiloiu culegător și editor de folclor (în colaborare cu Mihail Adrian Șerban; Editura Etnologică, vol. I – 2017, vol. II  – 2018).
Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române, pentru Relaţiile de rudenie, în societăţile tradiţionale (1987). Premiul „Perpessicius” al Muzeului Naţional al Literaturii Române, pentru ediţii critice: Basme populare româneşti (2010). 

    

    
     Christian CRĂCIUN
     (în actele oficiale Cristian Crăciun)

      Născut în Câmpina, la 13 decembrie 1953.
     Școala generală în comuna Florești, jud. Prahova (1960-1968); Liceul „I.L. Caragiale”, Ploiești (1968-1972): Facultatea de Limba și Literatura Română a Universităţii București, secția română-franceză(1972-1976).
    Doctorat la Universitatea „Dunărea de Jos” – Galați (2009), cu lucrarea „Ucronia eminesciană – Timp şi imagine în «Memento mori»”, coordonator prof. Nicolae Ioana (Andrei Grigor),
    Profesor la Liceul „I.L.Caragiale” – Moreni, jud. Dâmbovița.  de la repartiție (1976) și până la pensionare (2018). Director-adjunct în perioada 1991-1992.
    Debut în revista liceului, cu poezie.
  Colaborări la: „Amfiteatru”, „Convingeri comuniste”, „Orizont”, „Steaua”, „România literară”, „Echinox”, „Transilvania”,  „Vatra”, „Cronica”, „Litere, Arte & Idei”, „ALA”, „22”, „Axioma”, „Litere”, „Idei în dialog”, „Spații literare”, „Revista nouă”, „Argeș”, „Viața Românească”, „Orizont”.
    Debut editorial în volumul colectiv Liviu Rebreanu după un veac, (coord. Mircea Zaciu), cu eseul „Între două spânzurători” (Editura Dacia, 1985).
    Volume publicate: Intrări în labirint, eseuri (Ed. Libra, 2006; ediția a II-a, Ed. Dacia XXI, 2011; ediția a III-a, Ed. Eikon, 2015); ); Circumstanțiale, articole politice (Ed. Premier, 2012); Isografii. Eseuri despre evadarea în esențial (Ed. Eikon, 2013); Ucronia eminesciană. Eseu despre timp și imagine în „Memento mori” (ediţia I, Editura Institutului Cultural Român, 2010;  ediţia a II-a, Ed.  Eikon 2015); Lectio incerta. Cronici literare (Ed. Eikon 2015).
    Premiul pentru debut al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din românia, pentru volumul Intrări în labirint (2006). 


Stan V. CRISTEA

Născut în comuna Sfințești, județul Teleorman, la 16 martie 1950. Liceul Teoretic nr. 2, Roșiorii de Vede (1965-1969), Școala Postliceală de Stenodactilografie și Secretariat București (1969-1970), Facultatea de Filozofie-Istorie a Universității din București (1975-1980). Masterat în Managementul bunurilor culturale la Facultatea de Istorie a Universității din București (1996-1998).
Stenodactilograf, profesor suplinitor, muncitor și funcționar în diferite instituții și întreprinderi (1970-1980). Instructor cultural la Centrul Județen al Creației Populare Teleorman (1980-1990), consilier teritorial (1990-1997) și consilier teritorial-șef (1997-2001) la Inspectoratul pentru Cultură al județului Teleorman, director (2001-2006) și consilier superior (2007-2015) la Direcția pentru Cultură a Județului Teleorman.
Redactor al publicației „Pagini teleormănene” (1988-1989), redactor-șef al revistei „Meandre” (1998-2010) și secretar general de redacție al revistei „Caligraf” (din 2017).
Debut publicistic în ziarul „Teleormanul” (1968).
Colaborări la revistele: „Luceafărul”, „România literară”, „Argeș”, „Banchetul”, „Bibliotheca Septentrionalis”, „Bucureștiul literar și artistic”, „Cronica veche”, „EuroMuseum”, „Ex Ponto”, „Familia”, „Litere”, „Oglinda literară”, „Pro Saeculum”, „Sud”, „Pagini teleormănene”, „Carul solar”, „Placebo”, „Meandre”, „Caligraf”.
Volume publicate: Vârsta mă arde (poezii, Editura Litera, 1987), Publicaţii periodice roşiorene. 1894-1974 (1993, în colaborare), Publicaţii periodice alexăndrene. 1889-1994 (1994, în colaborare), Alexandria: 160 de ani. Monografie (Editura Teleormanul Liber, 1994, în colaborare), Străluminări (poeme, Editura Teleormanul Liber, 1996), Judeţul Teleorman: Dicţionar biobibliografic. Cultură, artă, ştiinţă (Editura Teleormanul Liber, 1996), Monografia judeţului Teleorman (Editura Teleormanul Liber, 1998, în colaborare), Monumente de arhitectură din judeţul Teleorman (1998, în colaborare), Nelinişte şi fluturi (poemozii, Editura Tipoalex, 1999), Eminescu şi Teleormanul (Editura Tipoalex, 2000; ediția a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Rocriss, 2004; ediția a III-a, revăzută şi adăugită, Editura Aius PrintEd, 2014),  Introducere în istoria culturală a judeţului Teleorman (Editura Rocriss, 2002), Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor teleormăneni (Editura Rocriss, 2005), Stemele din lauri (poemozii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2005), Rătăciri în ispită (poemozii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2005), Aprinderea de vise (poemozii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2005), Monumente de arhitectură ecleziastică din judeţul Teleorman (Editura Aius PrintEd, 2006), Tradiţia Căluşului în judeţul Teleorman. De la ritual la spectacol (Editura Aius PrintEd, 2008), Constantin Noica. Repere biobibliografice (Editura RCR Editorial, 2009; ediția a doua, revăzută şi adăugită, Editura RCR Editorial, 2011), Turla vederii (poemozii & desene, Editura RCR Editorial, 2010), Marin Preda. Repere biobibliografice (Editura RCR Editorial, 2012; ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Aius, 2017), Valori arhitecturale din judeţul Teleorman (Editura Aius PrintEd, 2012), Fotografii la periscop. Secvenţe de istorie literară (Editura Aius PrintEd, 2013), Secvenţe de istorie literară (Editura TipoMoldova, 2014), Marin Preda. Portret între oglinzi (Editura Aius, 2015), Marin Preda. Anii formării intelectuale (1929-1948) (Editura Aius, 2016), O revistă din Sud: „Meandre” (1998-2010). Bibliografie (Editura Aius, 2018).
A realizat antologiile: Paisprezece poeţi din sud (Editura Tipoalex, 2001), Unsprezece prozatori din sud (Editura Tipoalex, 2001), Şase publicişti din sud (Editura Tipoalex, 2001), Marin Preda. Confesiune şi romanesc (Editura Aius, 2015).
Premiul Revistei „Caligraf” (2004, 2007, 2011, 2012, 2013) și Premiul special al Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie Literară (2016).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu