C

Marina CAP-BUN

Născută la 17 octombrie 1962, la Hunedoara. Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanţa (1977-1981), Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1982-1986).

Doctorat la Universitatea din Bucureşti, în 1988, cu teza „Real şi fantastic în opera lui Caragiale”, coordonator ştiinţific Marin Mincu.

Profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanţa (1990-1992).

Asistent universitar (1992), lector (1994), conferenţiar (2005), profesor (2015) la Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius” din Constanţa. 

Redactor (2000-2004), apoi redactor-şef (2004-2008) al revistei „Agora” – trimestrial de cultură şi dialog interdisciplinar (Constanţa), redactor „The Annals of Ovidius University of Constaţa, Philology Series”, Ovidius University Press. Referent ştiinţific şi blind peer reviewer pentru revista „Balkanistica”, University of Oxford Mississippi, SUA. Referent ştiinţific pentru „Analele Universităţii din Bucureşti. Seria Limbă şi Literatură”. Editor asociat la DOAJ (Directory of Open Access Journals) (2014-2015) etc.

Profesor invitat la Universitatea din Bucureşti (2008-2014), Univeristy of Washington, Seattle (Fulbright Postdoctoral Grant, 2001-2002) şi Indiana University, Bloomington (2009, 2011, 2012). Profesor Erasmus la Università di Pisa (2013) şi Ankara University (2018).

Director al Centrului de cercetare şi dezvoltare profesională „Studiile româneşti în context internaţional” (STUR), fondat în 2011, membru sau director în multiple proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale.

Rubrică de teorie şi critică literară în revista „Agora”. A mai colaborat la: „Balkanistica” (University of Mississippi (USA), „Observator” (München, Germania), „Origini. Romanian Roots” (Norcross, USA(; „Synthesis” (Bucureşti), „Limbă şi literatură”, „Limbă şi literatură română”, „România literară”, „Viaţa Românească”, „Observator cultural”, „Drama”, „Curierul Românesc”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Noul continent” (Suceava), „Paradigma”, „Tomis”, „Ex Ponto”, „Mileniu” (Craiova), „Dynamis” (Constanţa), „Observator” (Constanţa) etc.

Debut în volum: Oglinda din oglindă. Studiu despre opera lui I.L. Caragiale, Constanţa: Pontica (Universitas), 1998.

Volume publicate: Între absurd şi fantastic. Incursiuni în apele mirajului (Paralela 45, 2001), Lecturi critice (Paralela 45, 2003), Criss-cross: Essays in Romanian and Comparative Literature (München: Verlag Radu Barbulescu, 2004, 2006), Literatura marilor clasici. Spiritul critic junimist între teoria şi practica literară (Ovidius University Press, 2003), Junimea: Note de curs (Cartea Universitară, 2007), Literatura română sub semnul modernităţii (Editura Universitară, 2014)

A coordonat volumele: Studiile româneşti în lume în 2007/Romanian Studies around the World in 2007 (Cartea Universitară, 2007); Studiile româneşti în lume în 2008/Romanian Studies around the World in 2008 (Editura Universitară, 2009); Actualitatea lui Caragiale: 1912-2012 (STUR, Editura muzicală, 2012); Junimea şi impactul ei după 150 de ani (STUR, Editura Universitară, 2013); Literatura, teatrul şi filmul. În onoarea dramaturgului Matei Vişniec (STUR, Ovidius University Press, 2015); Culturi şi civilizaţii est-europene. In memoriam Aida Todi (STUR, Ovidius University Press, 2016); Studiile româneşti în context inter- şi transdisciplinar. In memoriam Marin Mincu (STUR, Editura Universitară, 2017); Ovidius în România. In memoriam magistri Stephani Cucu (STUR, Editura Universitară, 2018). 

       Ştefan CAZIMIR

  (10 noiembrie 1932, Iași-5 august 2021, București)

 

 Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ (1944-1951). Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti.

Doctorat la Universitatea din Bucureşti, în 1967, cu teza „Aspecte ale comicului la Caragiale”, conducător ştiinţific G.C. Nicolescu.

Preparator principal, asistent, lector, conferenţiar, profesor (1990) la Facultatea de Filologie/Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Profesor emerit (2011).

Debut publicistic în revista „Gazeta literară” (1955).

Colaborări la: „Adevărul literar şi artistic”, „Analele Universităţii Bucureşti”, „Caiete critice”, „Caietele Mihai Eminescu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Gazeta literară”, „Limbă şi literatură”, „Luceafărul”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „România literară”, „Steaua”, „Viaţa românească”.

Volume publicate: Pionierii romanului românesc (antologie), Editura pentru Literatură, 1962; Caragiale - universul comic, Editura pentru Literatură, 1967; Tensiunea lirică, Editura Eminescu, 1971; Amintiri despre Caragiale (antologie), Editura Minerva, 1972 (ediţia a Il-a, revăzută şi adăugită, Editura Humanitas, 2013); Stelele cardinale: Eseu despre Eminescu, Editura Eminescu, 1975; Antologia umorului liric, Editura Minerva, 1977; Pygmanolion: Eseu de mitologie comparată, Editura Cartea Românească, 1982; Drumuri şi zări: Antologie a prozei româneşti de călătorie (în colaborare), Editura Sport-Turism, 1982; Nu numai Caragiale, Editura Cartea Românească, 1984; Alfabetul de tranziţie, Editura Cartea Românească, 1986 (ediţia a Il-a, revăzută, Humanitas, 2006); I.L. Caragiale faţă cu kitschul, Editura Cartea Românească, 1988 (ediţia a Il-a, revăzută, Humanitas, 2012); Pentru contra, Editura Porus, 1991; Râsete în Parlament, Editura Carro, 1994 (ediţia a II-a, adăugită, Editura Balcanii şi Europa, 2018);  Caragiale e cu noi!, Editura Garamond, 1997;  De ce, nene Iancule?, Editura Carro, 1998; Honeste scribere, Editura Naţional, 2000; Caragiale recidivus, Editura Naţional, 2002; Potcoave de purici, Editura Albatros, 2003; Ştefan Cazimir, Editura Hasefer, 2006; Epistolă către Odobescu, Editura Palimpsest, 2010; La Belle Époque. Minciuna vine de la Răsărit. Spovedania „foştilor”, Editura Palimpsest, 2013; 0, Humanitas, 2017.

Premiul de critică, eseu, istorie literară al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1984); Diploma Asociaţiei Umoriştilor Români pentru cel mai spiritual parlamentar (1990); Diploma de onoare a Societăţii Culturale „I.L. Caragiale” (1992); Premiul Naţional de Umor „Anton Pann” (1994).

         Lucian CHIȘU

Născut la 21 martie 1952, Constanța.

Liceul „Nicolae Bălcescu”, Brăila 1968-1972. Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, a Universităţii „Al. I. Cuza” dim Iaşi (1972–1976).

Doctorat în filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, cu teza „Activitatea lingvistică a lui D. Caracostea”, conducător științific, G. Ivănescu (1998).

Secretar de redacţie al revistei studenţeşti „Alma mater” (1972), redactor şi, ulterior, secretar general de redacţie la „Opinia studenţească” (1974-1976), profesor la Azuga (1976–1977) şi Gheorgheni (1977-1980), muzeograf la Muzeul Brăilei (1980-1989), muzeograf şi apoi cercetător ştiinţific (1990-1996) la Muzeul Literaturii Române. Din 1996 predă la  Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti (până în 2014), Universitatea „Titu Maiorescu” din București (2015-2017) şi la Universitatea „Valahia”, din Târgovişte. Director-general al Muzeului Național al Literaturii Române din București (2009-2014). Cercetători științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, unde este director-adjunct în perioada 2015-2022, Director interimar al Institutului „G. Călinescu” (2022).

Debut publicistic în „România literară”, cu versuri (1972). În același an debutează cu texte de critică literară la revista studențească „Alma Mater”, din Iași.

Colaborări la „Analele Universităţii «Spiru Haret»” Bucureşti; „Analele Universităţii «Valahia» din Târgovişte; „Revista de istorie şi teorie literară”, „Cogito”, „Diversité et Identitée Culturelle en Europe” (DICE), „Buletinul SSF”, „Analele Brăilei”, „Tribuna învăţământului”, „Astra”, „Istros”, „Dacia literară”, „Gând românesc” „Dunărea”, „Feţele culturii”, „Luceafărul”, „Manuscriptum” „Alma Mater”, „Contemporanul”, „Literatorul”, Hyperion”, „Cultura”, „Convorbiri literare”, „Caiete critice”, „Noua revistă română”, „Tomis”, „Tribuna”,  „Viaţa Românească” ş.a.

Volume publicate: Mihu Dragomir, metamorfozele creaţiei, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2000; Prejudecata Caracostea, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2002; Introducere în mass-media, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002 (reeditată în 2005, 2007); Accente, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2003; Raftul cu amintiri, Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 2004; Limbajul publicistic, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008; Fănuş Neagu în patru prieteni (Eugen Simion, Nicolae Breban, Mihai Ispirescu, Lucian Chişu), Editura Semne, Bucureşti, 2012.

A realizat următoarele antologii: Iuliu C. Săvescu, Scrieri, (în colaborare cu Ion Popescu Sireteanu) Editura Minerva, Bucureşti, 1983; Nicolae Filimon, Ciocoii vechi şi noi, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1991; Veronica Micle, Poezii şi corespondenţă, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1992; I. Al. Brătescu-Voineşti, Niculăiţă minciună, Editura Scrisul Românesc Craiova, 1995; Eminescu în corespondenţă, I, Scrisori trimise, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 1997. Eminescu în corespondenţă, II, Corespondenţa oficială, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 1998; Eminescu în corespondenţă, III, Scrisori primite, (în colaborare cu D. Vatamaniuc) Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 1999; Eminescu în corespondenţă, IV, Scrisori şi acte oficiale despre Eminescu, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2000; Eminescu în corespondenţă, V, Editori, critici şi istorici literari, exegeţi şi traducători ai poetului) Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2001; Noi Rotonde 13 (vol. III), Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2005; Alte Noi Rotonde 13 (vol. IV) Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2006; Alte Noi Rotonde 13 (vol. VI), Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2008-2009; Alte Noi Rotonde 13 (vol. V), Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2007; Eugen Simion – 80 (în colaborare cu Gheorghe Chivu şi Andrei Grigor), Editura Tracus Arte, Bucureşti 2013; Andrei Grigor, Poiana lui Iocan, Editura Semne, București, 2018. 

A îngrijit următoarele ediții: Fănuș Neagu, Opere, I, Dincolo de nisipuri, II - Pierdut în Balcania (ediție critică, în colaborare cu Viorel Coman; Academia Română/ Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2022), Fănuș Neagu, Teatru românesc contemporan (Editura Academiei Române, București, 2022).

Premiul Titu Maiorescu al Academiei Române, pentru monografia Prejudecata Caracostea (2004), Premiul „Romul Munteanu” acordat de APLER/Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (2011).   

Gheorghe CHIVU

Născut la 7 octombrie 1947, în Micșuneștii Mari, județul Ilfov. Liceul Mixt Snagov (1961-1965). Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1965-1970).

Doctorat la Universitatea din Bucureşti, cu teza „Codex Sturdzanus. Studiu filologic, studiu lingvistic și ediție de text”; coordonatori Boris Cazacu și Ion Coteanu (1988).

Cercetător științific la Institutul de Lingvistică din Bucureşti (actualmente Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan–Al. Rosetti") (1970-2010) și la Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu” (2010-2016). Secretar ştiinţific al Institutului de Lingvistică (1990- 1996). Director adjunct al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei române (2011-2016).

Conferențiar (1995-1998), apoi profesor (din 1999) la Facultatea de Litere a Universității din București (din 2016 profesor emerit).

Doctor Honoris causa al Universității din Pitești (2022)

Membru corespondent al Academiei Române, membru titular (2023). 

Vicepreședinte al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române (2011-2016). Președinte al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române (2022).

Debut publicistic în „Revista de referate şi recenzii. Lingvistică, filologie”, Centrul de documentare ştiinţifică al Academiei Republicii Socialiste România (1969).

A publicat studii de specialitate în „Academicaˮ, „Analele Universității București”, „Analele Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică şi istorie literară” (Iași), „Biblicum Jassyense”, „Caiete critice”, „Communication interculturelle et literature” (Iași), „Dacoromania”, „Diacronia”, „Diversité et identité culturelle en Europe/Diversitate şi identitate culturală în Europa”, „Însemnări ieşene“, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Synergies Roumanie”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Text şi discurs religios” (Iași), „Tomisul cultural”; „Limba română”  (București), „Limba română” (Chișinău), „Medioevio Romanzo” (Roma), „Philologia” (Chişinău) etc. 

Volume publicate: Bibliografia  filologică românească. Secolul al XVI-lea (în colaborare cu Mariana Costinescu; Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1974), Cele mai  vechi texte  româneşti. Contribuţii  filologice şi lingvistice (în colaborare cu Emanuela Buză, Mariana Costinescu, Ion Gheţie, Alexandru Mareş, Alexandra Roman Moraru şi Florentina Zgraon;  Universtitatea din Bucureşti, 1982); Dicţionarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (1421-1760) (în colaborare cu Emanuela Buză şi Alexandra Roman Moraru; Editura Ştiinţifică, București, 1992); Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780) (în colaborare cu Mariana Costinescu, Constantin Frâncu, Ion Gheţie, Alexandra Roman Moraru şi Mirela Teodorescu; Editura Academiei Române, București, l997); Contribuţii la studiul limbii române literare. Secolul al XVIII-lea (1688-1780) (în colaborare cu Ion Gheţie, Magdalena Georgescu, Alexandra Moraru, Emil Suciu, Mirela Teodorescu, Floarea Vîrban şi Florentina Zgraon; Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2000); Limba română – de la primele texte până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Variantele stilistice (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000); Vechi texte româneşti. Contribuţii filologice şi lingvistice (Editura Academiei Române, București, 2015); Enciclopedia literaturii române vechi (în colaborare; Fundația Națională pentru Știință și Artă, Editura MNLR, București, 2018).

          Contribuții în volume colective: „Fenomene dialectale în texte românești vechi. Considerații asupra unor forme substantivale”, în Lucrările celui de al XVIII-lea Simpozion Internațional de Dialectologie (Editura Argonaut – Scriptor, Cluj Napoca, 2020), „Primul ghid de conversație italo-român. Considerații asupra unor norme ale românei literare vechi”, în Limbă, societate, cultură. In honorem Liliana Ionescu-Ruxăndoiu și Mihaela Mancaș (coord: Oana Chelaru-Murăruș, Mihaela-Viorica Constantinescu, Claudia Ene, Gabriela Stoica, Andra Vasilescu; Editura Universității din București, 2021).

            A îngrijit ediţii din: George Coșbuc, Opere alese, VII-IX (Editura Minerva, Bucureşti, 1985, 1998); Opere, I-III Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă – Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006, 2007, 2013; Povestea unei coroane de oţel, Nemira, [Bucureşti], 2008) și din Ioan Budai-Deleanu (în colaborare cu Eugen Pavel; Opere. Ţiganiada, Trei viteji, Scrieri lingvistice, Scrieri istorice, Traduceri, Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi artă, Bucureşti, 2011). A editat singur sau în colaborare texte ilustrative pentru scrisul românesc vechi: Documente şi însemnări româneşti din secolul al XVI-lea (Editura  Academiei Republicii Socialiste România,  Bucureşti,  1979), Pravila lui Coresi (Editura Academiei, Bucureşti, 1982), Codex Sturdzanus (Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1993), Institutiones linguae valachicae. Prima gramatică a limbii române scrisă în limba latină (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2001), Dictionarium valachico-latinum. Primul dicţionar al limbii române (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2008).

            Premiul „Timotei Cipariu" al Academiei Române, pentru ediția Codex Sturdzanus (1993). Premiul „Perpessicius” al Muzeului Național al Literaturii Române și al revistei „Manuscriptum” pentru volumul Ioan Budai-Deleanu, Opere. Ţiganiada, Trei viteji, Scrieri lingvistice, Scrieri istorice, Traduceri (2011). Premiul pentru critică şi istorie literară, acordat pentru ediţia George Coşbuc, Opere (Bistriţa Năsăud, 2013). Premiul pentru ediţii critice acordat de revista „Convorbiri literare” (2017).

                                  

Alexandra CIOCÂRLIE
(Numele în acte Alexandra-Maria Ciocârlie)

 

Născută la Timișoara, 9 octombrie 1968.
Școala generală nr. 16, Timișoara (1975-1983). Liceul de filologie-istorie, Timișoara (1983-1987).
  Facultatea de limbi şi literaturi străine, Secţia de limbi clasice la Universitatea din Bucureşti (1988-1992). Diplomă de studii aprofundate (DEA) la Universitatea „Michel de Montaigne”, Bordeaux III (1993-1994).
  Doctor în filologie al Universității din Bucureşti, cu teza „Indignatio şi ironie la Iuvenal”, coordonator Eugen Cizek.
Cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, din Bucureşti (din 1993).
  Lector asociat de literatură latină şi literatură universală la Universitatea din Bucureşti şi la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sf. Tereza” din Bucureşti (1994-2004).
  Debut publicistic în „România literară” (1991).
 Colaborări la: „România literară”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Studii clasice”, „Viaţa Românească”, „Secolul XX”, „Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles”, „Caiete critice”, „Synthesis”, „Vatra”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Analele Universităţii din Bucureşti”, „Transilvania”.
  Volumele publicate: Iuvenal (Fundaţia Naţională pentru Știinţă şi Artă, Bucureşti, 2002),  Şi totuşi, clasicii... (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2007), Cartagina în literatura latină (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2010), Ecouri ale clasicismului greco-latin în literatura română (Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013), În dialog cu anticii (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2014), În oglinda antichității. Scriitorii români și cultura greco-latină (Editura  Humanitas, București, 2016), Principi și scriitori în Roma antică (Editura Humanitas, București, 2021).
Ediţii îngrijite: N.I. Herescu, Istoria literaturii latine, vol. I (Editura „Jurnalul literar”, Bucureşti, 2003), vol. II şi III (Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2005 şi 2007), G. Călinescu, Publicistică, vol. III-XII (în colaborare cu Nicolae Mecu și Alexandru Farcaș; Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2007-2012),  E. Lovinescu, Opere, vol. I, Istoria literaturii române contemporane, vol. II, Istoria literaturii române contemporane (1900-1937) (în colaborare cu Nicolae Mecu și Alexandru Farcaș; Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2015), E. Lovinescu, Ciclul junimist, vol. II, T. Maiorescu și contemporanii lui, P. P. Carp, critic literar și literat, T. Maiorescu și posteritatea lui critică, vol. III, Antologia ideologiei junimiste, Antologia scriitorilor ocazionali (în colaborare cu Nicolae Mecu și Alexandru Farcaș; Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2018), Vladimir Streinu, Opere, vol. II, Clasicii noștri, Versificația modernă, Calistrat Hogaș, Ion Creangă (în colaborare cu Nicolae Mecu și Oana Soare; Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2021).
  Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România (2003). Premiul pentru debut al revistei „România literară” (2003). Premiul „Petru Creţia” pentru filologie clasică acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Române pentru volumul Cartagina în literatura latină (2010). Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române pentru ediția G. Călinescu, Publicistică (2014). Premiul Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România (2021). Premiul revistei „Observator cultural” pentru volumul Principi și scriitori în Roma antică (2022).  

   

    Mircea COLOŞENCO

  3 iunie 1938, comuna Căinari, judeţul Tighina, Basarabia, România - 10 august 2024, București
Absolvent al Colegiului Naţional „Gh. Roşca-Codreanu”, din Bârlad (1956).

Licenţă în filologie română (1965) la Universitatea „Al.I. Cuza”, din Iaşi. Absolvent al cursurilor speciale de biblioteconomie în Bucureşti (1968). Curs de regie de teatru la Şcoala Populară de Artă, Iaşi (1969).

Controlor tehnic de calitate la Fabrica de Rulmenţi Bârlad (1956-1957, 1959-1960). Profesor de limba română la Şcoala Generală din comuna Tutova, judeţul Vaslui (1960-1965), director Cămin Cultural în aceeaşi localitate (1965-1968). Profesor de literatură universală la Colegiul Naţional „Gh. Roşca-Codreanu” din Bârlad, bibliograf la Biblioteca Municipală „Stroe S. Belloescu”, din Bârlad (1968-1969). Redactor la cotidianul „Vremea nouă”, Vaslui (1969-1973). Corector la Întreprinderea Poligrafică „Informaţia”, Bucureşti (1973-1974). Funcţionar în cooperaţia meşteşugărească, la Bucureşti (1974-1990). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti (1990-1993). Consilier memorialistică la Direcţia Muzee şi Colecţii din Ministerul Culturii (1993-1998). Profesor de limba română la Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”, la Liceul de Aviaţie „Henri Coandă” şi la Colegiul Naţional „I.L. Caragiale”, din Bucureşti (1998-2001).

Colaborări la săptămânalul Radio/TV România şi la diferite periodice literare din ţară (Bacău, Bârlad, Botoşani, Bucureşti, Focşani, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Oradea, Suceava) şi din străinătate (Elveţia, Israel). Realizator al emisiunii „Lumea cărţilor” la TV Sigma Bucureşti, din 2008.

 Lucrări publicate: Climate (versuri, 2002), Fabule virtuale (versuri, 2011), Ion Barbu – Dan Barbilian, biografie documentară (1989); Şapte poeţi clasici români. Cronologii (2006); Viaţa şi opera lui Nichita Stănescu (2013). Prefeţe şi studii introductive la volumele: Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică (2001), Anton Pann (CD-ROM, 2004), Sorin Pavel, Krinosis sau Treptele singurătăţii (2001), Carmen Sylva. Poveştile Peleşului (2000).

Bio-bibliografii: George Bacovia (în colaborare, 2001); Geo Bogza (2008); Nicolae Labiş (2006); Publicistica giurgiuveană. Breviar (2007).

A îngrijit ediţii din: Al. Alexianu (2 vol., 1993; 4 vol., 2001), George Bacovia (2 vol., 2001),  Ion Barbu (5 vol., 1991, 1997, 1999, 2002), Ion Creangă (încolaborare, 3 vol., 1991-1993), Mihai Eminescu (2 vol., 2001, 2005), Paul Găleşanu (2002), B.P. Hasdeu (2000), Cezar Ivănescu (2008),  Nicolae Labiş (2005), Victor Ion Popa (în colaborare, 1 vol., 2005), Liviu Rebreanu (6 vol., 1993-1994, 2005), Nichita Stănescu (2 vol., 2005), Pamfil Şeicaru (1 vol., 2002; 2 vol., în colaborare, 2001, 2004), George Topîrceanu (1 vol., 1991), George Tutoveanu (1 vol., colaborare, 2003), Petre Ţuţea (3 vol., 1993, 2000, 2002; 2 vol., în colaborare, 1995, 2001),  Al. Vlahuţă (1 vol., în colaborare, 2004), Ion Creangă, O sută şi una de poezii” (Editura Academiei Române, 2017), George Bacovia, O sută şi una de poezii (Editura Academiei Române, 2018).

Lucrări didactice: Manual de limba română pentru şcolile profesionale (1968). Studii didactice şi de folclor literar (1967-1968);

Antologii: Conferinţa (secretă) a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955 (2006); Realism, pornografie şi moralitate în artă (2008); Cultul personalităţii comuniste în România (Epoca stalinist/dejistă: 1944-1965). Documente originale din Cancelaria CC al PCR (2009); Delictul literar: imitaţie, copie, plagiat. Istoria negativă a literaturii române – 1882-1937 (2011); Ion Luca Caragiale – plagiatorul plagiat (2012).

Premiul „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Academiei Române pentru lucrarea Ion Barbu – Opere fundamentale, 2002; Premiul Naţional pentru valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural naţional pentru ediţia Nichita Stănescu – Opere vol. I-VI, 2003; Premiul Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”, Ploieşti, 2003; premii acordate de revistele „Convorbiri literare”, „Porto Franco” ş.a.

 

Nicolae CONSTANTINESCU

(în actele oficiale, Niculae Constantinescu)     

      Născut la 5 octombrie 1941, în localitatea Fierbinți, judeţul Ialomița.

Şcoala generală și liceul din Fierbinți (actualmente Liceul „Republica Cuba”) (1948-1959). Facultatea de Filologie (Limba și literatura română), Universitatea din București, (1959-1964). Doctorat în filologie la Universitatea din București, coordonator ştiinţific Mihai Pop, cu teza Rima în poezia populară românească (1971).

Asistent universitar (1964-1973), lector (1973-1990), conferențiar (1990-1995), profesor. universitar (1995-2008) la Facultatea de Limba și Literatura Română (actualmente Facultatea de Litere), Universitatea din București; șeful Catedrei de Etnologie și Folclor (1996-2008). Profesor emerit la aceeaşi Universitate, Școala Doctorală Litere.

Bursier Fulbright și lector de limba română la Portland State University, S.U.A. (1976-1978), lector de limba română la Turun Yliopisto (Universitatea din Turku, Finlanda) (1978-1979 și 1992-1995).

Membru în colegiul de redacţie al publicaţiilor: „Limbă şi literatură”, a Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, „Revista de Etnografie şi Folclor/Journal of Ethnography and Folklore” a Academiei Române, „CERC” (Cercetări Etnologice Românești Contemporane). Membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Debut în ziarul „Steagul Roșu”, organ de presă al fostei regiuni București, cu un reportaj și o poezie patriotică (1958). Debut în presa literară: „Gazeta literară” (1967)

Colaborări la: „Revista de Etnografie și Folclor” (actualmente „Journal of Ethnography and Folklore”), „Limbă şi literatură”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Sud”, „Adevărul literar și artistic”, „Cultura”, „Bucureștiul literar și artistic”, „Luceafărul de Dimineață”.

Volumele publicate: Rima în poezia populară românească (Editura Minerva, Bucureşti, 1973), Lectura textului folcloric (Editura Minerva, Bucureşti, 19731986); Relaţiile de rudenie în societăţile tradiţionale. Reflexe în folclorul românesc (Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1987; ed. a II-a, Etnologia şi folclorul relaţiilor de rudenie, Editura Univers, Bucureşti, 2000); Citite de mine ... Folclor, Etnologie, Antropologie. Repere ale cercetării (1967-2007), vol. I, Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Colecţia „Anotimpuri culturale” 5, 2008, vol. II, 6, 2011); Cultura antropologică. Studii, cronici, comentarii (ediţie, prefaţă, note de Cătălin D. Constantin, Editura Etnologică, Bucureşti, 2016), Romanian Traditional Culture, Turku, 1996, Romanian Folk-Culture, Bucharest, 1999, volum editat cu ocazia participării României la Smithsonian Folklife Festival, Washington D.C., U.S.A., iunie-iulie 1999).

Contributor la volumele: Folclorul – cum poate fi înţeles. Studii şi articole de etnologie românească, 1968-2008. Ediţie de Ioana-Ruxandra Fruntelată, Editura Universităţii din Bucureşti, 2011), Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu. I, cIMEC – Institutul de Memorie Culturală, 2009 și Idem, IIA, [şi îngrijitor de ediţie], Editura Etnologică, 2014)

Antologii: Meșterul Manole (în colaborare cu Gheorghe Deaconu; Editura Fântâna lui Manole, Râmnicu Vâlcea, 2005); Basme populare româneşti, vol. 1-2 (în colaborare cu Iordan Datcu și A.Gh. Olteanu; Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2010).

Antologii de texte comentate: G. Coșbuc, „Cântece de vitejie” (Editura Albatros, Bucureşti, 1981); Ion Creangă, Povestea lui Harap Alb (Editura Albatros, Bucureşti, 1983).

Ediţii îngrijite: Mihai Pop, Folclor românesc, I-II (în colaborare cu Alexandru Dobre; Editura Grai şi Suflet – Cultura Naţională, 1998) Idem, vol. III, în colaborare cu Adrian Stoicescu și Rodica Zane, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007); Constantin Brăiloiu culegător și editor de folclor (în colaborare cu Mihail Adrian Șerban; Editura Etnologică, vol. I – 2017, vol. II  – 2018).

Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române, pentru Relaţiile de rudenie, în societăţile tradiţionale (1987). Premiul „Perpessicius” al Muzeului Naţional al Literaturii Române, pentru ediţii critice: Basme populare româneşti (2010). 

Liliana COROBCA

Născută la 10 octombrie 1975, în satul Săseni, raionul Călăraşi, Republica Moldova. Școala Medie Generală din satul Săseni (1982-1992), Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova (1992-1997).

Doctorat la Universitatea din Bucureşti, cu teza „Personajul în romanul românesc interbelic”, coordonator ştiinţific: Nicolae Manolescu (2001).

Studii post-doctorale la New Europe College, Institute for Advanced Study. Black Sea Link Fellowship (2014).

 Cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București (2002-2011). Lector universitar asociat la Universitatea din Ploieşti (2004-2007). Asistent universitar asociat la Universitatea din Bucureşti (2005-2007).

Expert în domeniul exilului românesc și cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (din 2014).

Debut  publicistic în revista „Florile dalbe” din Chişinău (1993).

Colaborări la: „Jurnalul literar”, „România literară”, „Observator cultural”, „Revista 22”, „Literatura și arta” (Chişinău), „Contrafort” (Chișinău), „Mesager bucovinean” (Cernăuți), „Semn” (Bălți) etc.

Volumele publicate: Negrissimo, roman (Editura Arc, Chișinău, 2003), Personajul în romanul românesc interbelic (Editura Universității din București, 2003), Un an în Paradis (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2005; tradus în limba italiană în 2009 și în limba germană în 2011); Kinderland, roman (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2013; ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2015; tradus în germană de Ernest Wichner, cu titlul Der erste Horizont meines Lebens (Zsolnay, Wien, 2015; Büchergilde Gutenberg, Frankfurt am Main, 2016 și în slovenă de Aleš Mustar (Modrijan, Ljubljana, 2015), Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din România (Editura Polirom, Iaşi, 2014), Cenzura pentru începători. Die Zensur. Für Anfänger, Monolog in Drei Akten, ediție bilingvă; trad. din l. germană de Gerhardt Czejka (Editura Tannhäuser, Ottensheim am Donau, 2014), Imperiul fetelor bătrâne, roman (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2015), Caiet de cenzor (roman, Editura Polirom, Iași, 2017), Capătul drumului, roman (Editura Polirom, Iaaşi,  2018), Buburuza, roman (Editura Polirom, Iaşi, 2019), Iluzia cristalizării. Comunism, exil, destine, Liliana Corobca în dialog cu Radu Negrescu-Suţu (Editura Corint, Bucureşti, 2019), Ionesco. Elegii pentru noul rinocer (Editura Polirom, Iaşi, 2020), Maestrul și Makarenko, roman (Editura Ratio et Revelatio, București, 2023)

.Prezentă în antologiile: Solitude Atlas (coord. Jean-Baptiste Joly; Edition Solitude Stuttgart, 2015), Glückliche Wirkungen: Eine literarische Reise in bessere Welten (coord.: Alida Bremer und Michael Krüger; Propylaen Verlag, Berlin, 2017).

Antologii realizate: Poezia românească din exil (Editura Institutului Cultural Român, București, 2006), Panorama comunismului în Moldova sovietică (Editura Polirom, Iaşi, 2019).

Ediţii îngrijite: Alexandru Busuioceanu. Un roman epistolar al exilului românesc. Corespondență (1942-1961), 2 vol. (Editura Jurnalul literar, București, 2003, 2004); Golgota românească. Mărturiile bucovinenilor deportați în Siberia (texte culese de Dumitru Covalciuc, Editura Saeculum I.O., București, 2009), Epurarea cărților în România. Documente (1944-1964) (Editura Tritonic, București, 2010), Mihail Sebastian. Ediţie critică, vol. I-II, (în colaborare cu Mihaela Podocea Constantrinescu şi Petruş Costea; Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2011), Instituția cenzurii comuniste în România (1949-1977), vol. I-II (Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2014), Paul Goma şi exilul etern (Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2016), Panorama comunismului în Moldova Sovietică. Context, surse, interpretări (Editura Polirom, Iași, 2019).

Contribuţii în volume colective: Dicţionarul General al Literaturii Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005-2009), O cronologie a cenzurii în Romania (Editura Tritonic, București, 2016), Enciclopedia cenzurii din România (Editura Universității din București, 2019).

Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei „România literară” (2003). Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2003). Premiul pentru Proză pe anul 2013 pentru romanul Kinderland, oferit de Radio România Cultural. Premiul Cristal la Festivalul Internațional de la Vilenica pentru romanul Kinderland (2014). Premiul „Dimitrie Onciul” al Fundației Culturale „Magazin istoric”, pentru Instituția cenzurii comuniste în România (2015),.

        

     Christian CRĂCIUN

     (în actele oficiale Cristian Crăciun)

      Născut în Câmpina, la 13 decembrie 1953.

     Școala generală în comuna Florești, jud. Prahova (1960-1968); Liceul „I.L. Caragiale”, Ploiești (1968-1972): Facultatea de Limba și Literatura Română a Universităţii București, secția română-franceză(1972-1976).

    Doctorat la Universitatea „Dunărea de Jos” – Galați (2009), cu lucrarea „Ucronia eminesciană – Timp şi imagine în «Memento mori»”, coordonator prof. Nicolae Ioana (Andrei Grigor),

    Profesor la Liceul „I.L.Caragiale” – Moreni, jud. Dâmbovița.  de la repartiție (1976) și până la pensionare (2018). Director-adjunct în perioada 1991-1992.

    Debut în revista liceului, cu poezie.

  Colaborări la: „Amfiteatru”, „Convingeri comuniste”, „Orizont”, „Steaua”, „România literară”, „Echinox”, „Transilvania”,  „Vatra”, „Cronica”, „Litere, Arte & Idei”, „ALA”, „22”, „Axioma”, „Litere”, „Idei în dialog”, „Spații literare”, „Revista nouă”, „Argeș”, „Viața Românească”, „Orizont”.

    Debut editorial în volumul colectiv Liviu Rebreanu după un veac, (coord. Mircea Zaciu), cu eseul „Între două spânzurători” (Editura Dacia, 1985).

    Volume publicate: Intrări în labirint, eseuri (Editura Libra, 2006; ediția a II-a, Editura Dacia XXI, 2011; ediția a III-a, Editura Eikon, 2015); Circumstanțiale, articole politice (Editura Premier, Ploiești, 2012); Isografii. Eseuri despre evadarea în esențial (Ed. Eikon, 2013); Ucronia eminesciană. Eseu despre timp și imagine în „Memento mori” (ediţia I, Editura Institutului Cultural Român, București, 2010;  ediţia a II-a, Editura  Eikon, București,  2015); Lectio incerta. Cronici literare (Editura Eikon, Bucureşti, 2015), Lectio incerta. Cronici literare II (Editura Eikon, Bucureşti, 2018), Hemolexii, eseuri (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2021), Anatomia și fiziologia lui A, eseu (Editura Eikon, București, 2024).

    Premiul pentru debut al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul Intrări în labirint (2006). 

 

      Dan CRISTEA

 

10 noiembrie 1942, București-12 aprilie 2024, București.

Liceul „Gheorghe Lazăr”, din Bucureşti (1956-1960). Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1961-1965).

Redactor la Redacţia publicaţiilor pentru străinătate (1968-1969), „Amfiteatru” (1970), „Argeş” (1971-1974), „Luceafărul” (1974-1985).

Emigrează în Statele Unite ale Americii în 1986, revenind în ţară în 1992.

Doctorat în literatură comparată la University of Iowa (S.U.A), sub coordonarea unei comisii din care a făcut parte Stavros Deligiorgis.

Director al editurii Cartea Românească (1997-2005).

Director al revistei „Luceafărul”, ulterior, „Luceafărul de Dimineaţă” (din 2008).

Debutul în revista „Contemporanul”, 1964.

Volume publicate: Un an de poezie (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1974), Arcadia imaginară (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1977), Faptul de a scrie (Cartea Românească, Bucureşti, 1980), Version and subversion: The Autobiographies of Benjamin Franklin, Henry Adams and Michel Leiris (Editura Hestia, Timişoara, 1996), Versiune şi subversiune. Paradoxul autobiografiei (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1999, ediţia a II-a, revăzută, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2012), Autorul şi ficţiunile eului (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2004), Poezia vie (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2008), Citind cărţile de azi (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2014), Caii lui Ahile şi alte eseuri (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2016), Cronicile de la Snagov (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2017), Alte cronici de la Snagov (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2019), Noile cronici de la Snagov (Editura Cartea Românească, București, 2024).

Premiul pentru Critică al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1980. Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pe anul 2004. Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române pe anul 2014. Premiul Naţional Pentru Literatură al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2019. 

     Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler (2000).

 

 

  George CRISTEA
 

  Născut la 17 ianuarie 1929, Oradea.
  Școala generală la Școala Primară de Aplicație de pe lângă Școala Normală de Învățători Oradea (1936-1940).
  Liceul „Andrei Șaguna” (1940-1942), Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1943-1945) –  refugiat cu familia din cauza cedării Transilvaniei de Nord către Ungaria în urma Diktatului de la Viena; Liceul „Emanoil Gojdu” Oradea (1946-1948).
  Facultatea de Fizică şi Matematică a Universității „Babeş-Bolyai”, din Cluj-Napoca (1948-1952).
  Tehnolog la fabrica „Grigore Preoteasa”, din București (1953-1954).
  Șef de laborator la Institutul Pedagogic din București (1954-1959).
  Asistent și lector suplinitor la Institutul Pedagogic de trei ani din București (1959-1967).
  Lector titular și șef de lucrari la Universitatea din București (1967-1976).
 Cooperant, maître assistant din partea Universității din București la Constantine University, Algeria (1971-1976).
  În 1976 refuză să se întoarcă în ţară, solicitând azil politic în Suedia, unde a dobândit cetățenia în 1980.
  După stabilirea în Suedia, predă limba italiană la Tjänstemännens Bildningsverksamhet, Stockholm (1978-1979).
  Bursă pentru studii la Universita per Stranieri din Perugia (Italia), unde urmează şi o specializare în istoria culturii şi civilizaţiei (1981).
  Stagiu de tehnici audio-vizuale la Collège audiovisuel expérimental Louis Lumière, Marly-le-Roi, Franţa (1979).
  Cadru didactic, conducător al Departamentului de Mijloace Audio-Vizuale la „Dramatiska Institutet“, Stockholm (1978-1994).
  Vice-preşedinte al Asociaţiei Culturale „Frăţia” a Românilor din Stockholm; redactor principal al revistei acesteia, „Arhipelag”. A iniţiat campania de ajutorare si refacere a bibliotecii din schitul românesc Prodromu de la Muntele Athos.
  Participări la manifestări științifice la: University of Glasgow (1990), Universidad de Barcelona (1992), Moscova (1994), Bamako (1998), Cluj-Napoca (2003) ș.a..
  Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România (din 2013).
  Debut publicistic în „Gazeta Învățământului”, București (1964).
 Colaborări la: „Cele Trei Crişuri” (Oradea), „Noua Gazetă de Vest” (Oradea), „România Liberă” – Suplimentul „Aldine”, „Familia” (Oradea),  „Transylvanian Review” (București), „Annals – Series on History and Archaeology” (București), „Candela” (Stockholm), „Konsttidningen” (Stockholm),
  Volume publicate: Balada fetei din Sahara, poeme (Författaresbokmaskin, Stockholm, 1981), În țara bisericilor de lemn (Editura Mitropoliei Ardealului, Sibiu, 1989), Maramureș – un muzeu viu în centrul Europei (în colaborare cu  Mihai Dăncuș; Editura Fundaţiei Culturale Române, București, 2000), Izvoare istorice suedeze privind răscoala lui Horea. 1784-1785 (Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2001), În căutarea centrului geografic al Europei (Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”, Oradea, 2004), Regi şi diplomaţi suedezi în spaţiul românesc. Secolele XVII-XX  (Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2007).
O, flyktiga kärlek!/ O, iubiri trecǎtoare!, dikter/poezii, ediție bilingvă suedeză/română (Författaresbokmaskin, Stockholm, 1982), Saharas gåtfulla klippmålningar : arkeologi, kulturspridning, teater  (Misterioasele picturi rupestre din Sahara: arheologie, răspândire culturală, teatru; Carlsson, Stockholm, 2001), Jakten på Europasmittpunk (În căutarea centrului Europei; Carlsson, Stockholm, 2001), Se Rumänien: turism, historia, kultur (Vezi România: turism, istorie, cultură; Carlsson, Stockholm, 2009), Pilgrim på Athos-munkarnasrike (Pelerin în regatul monahal Athos; Carlsson, Stockholm, 2017).

  

Radu Călin CRISTEA

  30 aprilie 1955, Ineu, judeţul Arad-17 octombrie 2020, Bucureşti

Şcoala Generală și Liceul Teoretic din Chişineu-Criş, judeţul Arad (1966-1974). Facultatea de Limba şi Literatura Română, Secţia română-franceză, la Universitatea din București (1975-1979).

Profesor de limba franceză la şcolile generale din Arpăşel, Tăut şi Talpoş, judeţul Bihor (1979-1981). Instructor de teatru de păpuşi la Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei Buftea, Sectorul Agricol Ilfov (1981-1982).

Editor-realizator de publicaţii sportive la Clubul Sportiv „Rapid” Bucureşti (1983-1988). Redactor, apoi redactor principal la revista „Urzica” (1988-1990). Redactor, redactor-şef adjunct, redactor-şef la revistele „Cuvîntul” şi „Amfiteatru” (1990-2005).

Colaborator la „BBC” (1990). Corespondent pentru Radio „Europa Liberă” la Bucureşti (1990-1995). Editor-realizator la postul de radio „Europa Liberă”, Praga (1995-2003). Senior-editor la cotidianul „Averea”, Bucureşti (2005-2007). Editorialist la SC. Editura „Cuvîntul” SRL, Bucureşti (2007-2008). Director al Muzeului Naţional al Literaturii Române (2008-2009). Editorialist, corespondent în străinătate la SC Editura „Cuvântul” SRL, Bucureşti (2009-2010). Editorialist la Institutul pentru Liberă Iniţiativă (2010-2012).

Consilier în Ministerul Culturii şi Cultelor (mai 2012-iunie 2012). 

Director General interimar al Societăţii Române de Televiziune (2012-iulie 2012). Redactor-şef la Redacţia Literatură şi Arte din Societatea română de Televiziune (iIulie 2012-februarie 2013). Membru în Consiliul Național al Audiovizualului (din 2013).

Debut publicistic aproape simultan în „Familia” (Oradea), cu o recomandare a lui Ştefan Aug. Doinaş, şi în „Orizont” (Timişoara) (1973).

Colaborări la: „22”, „Cuvîntul”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Orizont”, „Vatra”, „România Liberă”, „România  Literară”, „Sfera Politicii”, „Ziua”, „Averea”, „Cotidianul”, „Historia”, „Dilema”, „Dilemateca”, „Adevărul”, „Observatorul cultural”, „Gazeta Sporturilor”, „La Croix-l'Événement” (Franţa), „The Wall Street Journal” (SUA), „Radio Free Europe/Radio Liberty” etc.

Participări la dezbateri pe teme politice, culturale, de civilizație în emisiuni de televiziune la: „SOTI”, „TVR 1”, „TVR 2”, „TVR 3”, „TVR Info”, „TVR Cultural”, „TVR Internaţional”, „Realitatea TV”, „Pro TV”, „Antena 1”, „Antena 3”, „The Money Chanel”, „B1TV” etc. şi de radio: „Europa Liberă”, „BBC”, „Radio France International”, „Radio România Actualităţi”, „Radio România Cultural”, „Radio România Internaţional”, „Radio Mix”, „Radio Total”, „Radio Europa FM”, „Realitatea FM”, „Radio Guerilla” etc.

Volume publicate: Emil Botta sau despre frontierele inocenţei (Editura „Albatros”, Bucureşti, 1984), Luntre şi punte, 12 conversaţii despre tranziţie (Editura „Paralela ’45”, Piteşti, 2010), Împăratul cu şapcă – Regimul Traian Băsescu şi elitele sale (Editura RAO, Bucureşti, 2017).

Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1984). Premiul „G. Călinescu” pentru cea mai bună carte de critică (1985). Premiul special al revistei „Observator cultural” (2018). Premiul pentru eseu al revistei „Convorbiri literare” (2018).

  Stan V. CRISTEA

Născut în comuna Sfințești, județul Teleorman, la 16 martie 1950. Liceul Teoretic nr. 2, Roșiorii de Vede (1965-1969), Școala Postliceală de Stenodactilografie și Secretariat București (1969-1970), Facultatea de Filozofie-Istorie a Universității din București (1975-1980). Masterat în Managementul bunurilor culturale la Facultatea de Istorie a Universității din București (1996-1998).

Stenodactilograf, profesor suplinitor, muncitor și funcționar în diferite instituții și întreprinderi (1970-1980). Instructor cultural la Centrul Județen al Creației Populare Teleorman (1980-1990), consilier teritorial (1990-1997) și consilier teritorial-șef (1997-2001) la Inspectoratul pentru Cultură al județului Teleorman, director (2001-2006) și consilier superior (2007-2015) la Direcția pentru Cultură a Județului Teleorman.

Redactor al publicației „Pagini teleormănene” (1988-1989), redactor-șef al revistei „Meandre” (1998-2010) și secretar general de redacție al revistei „Caligraf” (din 2017).

Debut publicistic în ziarul „Teleormanul” (1968).

Colaborări la revistele: „Luceafărul”, „România literară”, „Argeș”, „Banchetul”, „Bibliotheca Septentrionalis”, „Bucureștiul literar și artistic”, „Cronica veche”, „EuroMuseum”, „Ex Ponto”, „Familia”, „Litere”, „Oglinda literară”, „Pro Saeculum”, „Sud”, „Pagini teleormănene”, „Carul solar”, „Placebo”, „Meandre”, „Caligraf”.

Volume publicate: Vârsta mă arde (poezii, Editura Litera, 1987), Publicaţii periodice roşiorene. 1894-1974 (1993, în colaborare), Publicaţii periodice alexăndrene. 1889-1994 (1994, în colaborare), Alexandria: 160 de ani. Monografie (Editura Teleormanul Liber, 1994, în colaborare), Străluminări (poeme, Editura Teleormanul Liber, 1996), Judeţul Teleorman: Dicţionar biobibliografic. Cultură, artă, ştiinţă (Editura Teleormanul Liber, 1996), Monografia judeţului Teleorman (Editura Teleormanul Liber, 1998, în colaborare), Monumente de arhitectură din judeţul Teleorman (1998, în colaborare), Nelinişte şi fluturi (poemozii) (Editura Tipoalex, 1999), Eminescu şi Teleormanul (Editura Tipoalex, 2000; ediția a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Rocriss, 2004; ediția a III-a, revăzută şi adăugită, Editura Aius PrintEd, 2014, ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită: Eminescu şi Teleormanul. Un caz pentru istoria literară (Editura Aius, Craiova, 2020; ediția a doua, revăzută și adăugită, Editura Aius, Craiova, 2024), Introducere în istoria culturală a judeţului Teleorman (Editura Rocriss, 2002), Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor teleormăneni (Editura Rocriss, 2005), Stemele din lauri (poemozii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2005), Rătăciri în ispită (poemozii) (Editura Muzeul Literaturii Române, 2005), Aprinderea de vise (poemozii) (Editura Muzeul Literaturii Române, 2005), Monumente de arhitectură ecleziastică din judeţul Teleorman (Editura Aius PrintEd, 2006), Tradiţia Căluşului în judeţul Teleorman. De la ritual la spectacol (Editura Aius PrintEd, 2008; Ediția a doua, revăzută și adăugită, Editura Aius, Craiova, 2024), Constantin Noica. Repere biobibliografice (Editura RCR Editorial, 2009; ediția a doua, revăzută şi adăugită, Editura RCR Editorial, 2011), Turla vederii (poemozii & desene, Editura RCR Editorial, 2010), Marin Preda. Repere biobibliografice (Editura RCR Editorial, 2012; ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Aius, 2017), Valori arhitecturale din judeţul Teleorman (Editura Aius PrintEd, 2012), Fotografii la periscop. Secvenţe de istorie literară (Editura Aius PrintEd, 2013; Ediția a doua, revăzută și adăugită, Editura AIUS, Craiova, 2023), Secvenţe de istorie literară (Editura TipoMoldova, 2014), Marin Preda. Portret între oglinzi (Editura Aius, 2015), Marin Preda. Anii formării intelectuale (1929-1948) (Editura Aius, 2016; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, 2019, Ediția a III-a, revăzută și adăugită, 2022), O revistă din Sud: „Meandre” (1998-2010). Bibliografie (Editura Aius, 2018), Literatură de ieri, literatură de azi. Cronici literare (2013-2019), (Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2019), N-am fost singur. Scrisori primite: 1987-2020 (Editura Aius, Craiova, 2021), Marin Preda. Biobibliografie, Vol. I-II (Editura Aius, Craiova, 2022), Marin Preda. Răsfrângeri în actualitate (cronici literare) (Editura AIUS, Craiova, 2023), Scriitori în oglinda vremii, Cronici literare: 2019-2024 (Editura AIUS, Craiova, 2024), Eminescu. Reflectări în imaginarul actualității (cronici literare) (Editura Aius, Craiova, 2024), N-am fost singur. Cărți primite cu autograf (1983-2024) (Editura Aius. Craiova, 2025).

A îngrijit următoaarele volume: Marin Preda. Omul și opera, la centenar (Editura Aius, Craiova, 2022).

        A realizat antologiile: Paisprezece poeţi din sud (Editura Tipoalex, 2001), Unsprezece prozatori din sud (Editura Tipoalex, 2001), Şase publicişti din sud (Editura Tipoalex, 2001), Marin Preda. Confesiune şi romanesc (Editura Aius, 2015).

Premiul Revistei „Caligraf” (2004, 2007, 2011, 2012, 2013). Premiul special al Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie Literară (2016). Premiul Opera Omnia al Filialei București - Critică, Eseistică și Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2022.