Pagini

D




Gabriela DANŢIŞ



Născută la București, la 6 noiembrie 1947.

Liceul nr. 5 „Mihail Sadoveanu” din București (1961-1965), Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1965-1970). Doctorat la aceeași Universitate (1999).

Redactor de carte la Editura Enciclopedică Română (1970-1975), Editura Științifică și Enciclopedică (1975-1990), Editura Științifică (1990-1997), Editura Univers (1997-2001), Editura Polirom (2001-2005). Cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, din 2005.

Debut în 1975, în revista „România literară”, cu un articol despre Traianida de Dimitrie Bolintineanu.

Colaborează cu articole, cronici de literatură universală, comentarii, publicistică, traduceri la: „Cahiers roumains d'études littéraires  ‒ Euresis”, „Lettre internationale”, „Luceafărul”, „Caiete critice”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a.

Lucrări publicate: Poezia bucolică românească (Editura Univers Enciclopedic, București, 2000).

A coordonat: Scriitori străini. Dicționar (şi coautor; Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981).

Coautor şi coordonator la: Dicționarul general al literaturii române (coordonator general Eugen Simion, ediția I, vol. IV-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005-2009; ediția a II-a, revizuită, adăugită și adusă la zi, vol. I-IV, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2016-2017); Dicționarul literaturii române (coordonator general Eugen Simion, vol. I-II, Univers Enciclopedic Gold, București, 2012).

Antologii: Nicolae Filimon interpretat de... (Antologie, prefață, tabel cronologic și bibliografie selectivă, Editura Eminescu, Col. „Biblioteca critică”, București, 1980); Ceres și Pan. Antologie de poezie bucolică românească (Ediție și studiu introductiv, Editura Minerva, București, 1984).

Traduceri: Theodor Fontane, Romane, I (Editura Minerva, colecția „Biblioteca pentru toți”, București, 1995); Martin Bocian (coordonator), Dicționar enciclopedic de personaje biblice (în colaborare cu Herta Spuhn; Editura Enciclopedică, București, 1996); Theodor Fontane, Romane, II (Editura Minerva, colecția „Biblioteca pentru toți”, București, 1998); Christa Wolf, Medeea (Polirom, Iași, 2002);   Joachim Köhler, Friedrich Nietzsche ‒ Cosima Wagner (Paralela 45, Pitești, 2003); Alessandro Barbero, Carol cel Mare. Un părinte al Europei, (All, București, 2005); Thomas Bernhard, Vechi maeștri (Paralela 45, Pitești, 2005);  C.G. Jung, Opere complete, vol. 15, Despre fenomenul spiritului în artă și știință (Editura Trei, București, 2007);  Thomas Bernhard, Extincție. O destrămare (Editura Art, colecția „Desenul din covor”, București, 2013); Thomas Bernhard, Frig, Editura Art, București, 2016).

Premiul special de critică al Uniunii Asociațiilor Studențești din România (1969); Premiul de critică al Asociației UNESCO „Iulia Hasdeu” (2001) pentru Poezia bucolică românească.







Iordan DATCU

Născut în Băcălești jud. Teleorman la 10 iunie 1933. Școala primară în localitatea natală (1940–1944). Studii gimnaziale și liceale la Roșiorii de Vede (1944–1952). Facultatea de Filologie a Universității din București (1952–1957).
Doctorat la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, în 1979, cu teza „Balada în literatura română“, coordonator științific Ovidiu Papadima.
Profesor la Școala Generală din Crângeni (1957–1961) și Băcălești (1961–1963), ambele din jud. Teleorman.
Redactor la Editura pentru Literatură (1963–1969) și la Editura Minerva (1969–1994).
Cercetător științific, din octombrie 1994, la Institutul de Filosofie al Academiei Române, de unde se transferă la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, unde este timp de mai mulți ani, secretar general al „Dicționarului general al literaturii române“, coordonat de acad. Eugen Simion, la care și colaborează cu o sută de articole.
Debut publicistic în revista „Tânărul scriitor“ (1956). A mai colaborat la revistele: „Academica“, „Adevărul literar și artistic“, „Anuarul de folclor“, denumit ulterior „Anuarul Arhivei de Folclor“, „Anuarul de lingvistică și istorie literară“, „Argeș“, „Ateneu“, „Basarabia“ (Chișinău), „Bucovina literară“, „Buletinul Societății (de științe filologice)“, „Cahiers roumains d’études littéraires“, „Caiete critice“, „CERC“, „Deșteptarea revista aromânilor“, „Fabula“ (Berlin), „Études et Documents Balkaniques et Mediterranées“ (Paris), „Jurnalul literar“, „Limbă și literatură“, „Literatura și arta“ (Chișinău), „Litere“, „Literatorul“, „Manuscriptum“, „Meandre“, „Memoriile Secției de Științe Filologice, Literatură și Arte“, „Pro Saeculum“, „Revista de etnografie și folclor“, „Revista literară“, „România literară“, „Steaua“, „Studii și comunicări de etnologie“, „Transilvania“, „Viața românească“, „Viața nouă“ (serie nouă).
A realizat antologiile: Miorița. Balade populare românești, Editura pentru Literatură, București, 1966; Zburătorul, Balade culte românești, Editura Minerva, București, 1973.
Debut în volum: Dicționarul folcloriștilor. Folclorul literar românesc, în colaborare cu Sabina-Cornelia Stroescu, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979, vol. al II-lea, Editura Litera, 1983.
Volume publicate: Dicționarul etnologilor români, I–III, Editura Saeculum I.O., București, 1998–2001, 2006; Dicționarul etnologilor români. Autori. Publicații periodice. Instituții. Mari colecții. Bibliografii. Cronologie, ediția a III-a, revăzută și mult adăugită, Editura Saeculum I.O., București, 2006; Un mit – Toma Alimoș, Universal Dalsi, București, 1999; Introducere în opera lui Petru Caraman, Editura Grai și Suflet – Cultura Națională, București, 1999; Repere în etnologia românească, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, București, 2002; Sub semnul Minervei, Editura Universal Dalsi, București, 2000; Contribuții la etnologia românească, Editura Universal Dalsi, București, 2004; Gheorghe I. Neagu, etnolog, Editura Arvin Press, București, 2004; Alte contribuții la etnologia românească, Editura Universal Dalsi, București, 2005; Ioan Șerb. Poet. Folclorist. Editor, prefață acad. Eugen Simion, Editura Universal Dalsi, București, 2007; Tradiții din Maramureș, Editura Grai și Suflet – Cultura Națională, București, 2009; Cartea de etnologie, Editura MJM, Craiova, 2009; Ioana Andreescu. Eseu despre proza și studiile sale de antropologie, Editura Grai și Suflet – Cultura Națională, 2009; Miscellanea ethnologica, Editura Saeculum I.O., București, 2010; Pagini de istorie literară și etnologie, RCR Editorial, București, 2011; Pagini de istorie literară și etnologie, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2011; Sabina Cornelia Stroescu, etnolog, Editura Grai și Suflet Cultura Națională, București, 2011; Ovidiu Bârlea, etnolog și prozator, RCR Editorial, București, 2013; Jurnal 1981–1989, RCR Editorial, 2014; Etnologi basarabeni, nord-bucovineni și transnistreni, RCR Editorial, București, 2014; Petru Ursache, Eikon, București, 2016; Revelația lecturii, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2017; Constantin Eretescu, Editura Bibliotheca, 2017.
Ediții îngrijite: Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, Editura Minerva, București, 1968; D. Stăncescu, Sora Soarelui, Basme populare românești, I-II, Editura Minerva, 1970; Mărturisiri literare, organizate de D. Caracostea în anii 1932-1933, Editura Minerva, 1971; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, Editura Eminescu, București, 1973; Artur Gorovei, Literatură populară, Editura Minerva, I-II, 1976-1985; Gr. G. Tocilescu, Christea N. Țapu, Materialuri folcloristice, Editura Minerva, I-III, 1980–1981; D. Stăncescu, Cerbul de aur, Basme populare românești, Editura Minerva, 1985; Toma Alimoș, Texte poetice alese, Editura Minerva, 1985; Adrian Fochi, Valori ale culturii populare românești, Editura Minerva, I-II, 1987-1988; Petru Caraman, Studii de folclor, Editura Minerva, I-III, 1987-1995; O capodoperă a baladei populare românești. Toma Alimoș, în colaborare cu Viorica Săvulescu, Editura Minerva, 1989; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, Editura Minerva, 1992; Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994; N. Iorga, Neamul românesc în Basarabia, Editura Fundației Culturale Române, București, I-II, 1995-1997; Elena Niculiță Voronca, Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, Editura Saeculum I.O., București, I-II, 1998; Tudor Pamfile, Mitologie românească, Editura Grai și Suflet – Cultura Românească, București, 2000; Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc, II (1892-1904), Editura Saeculum I.O., București, 2002; Ion Mușlea, Bibliografia folclorului românesc 1930-1955, Editura Saeculum I.O., București, 2003; Basme populare românești, antologie în colaborare cu Nicolae Constantinescu și A.G. Olteanu, Academia Română, Fundația pentru Știință și Artă, București, I-II, 2008; I.C. Chițimia, Studii și articole de folclor și folcloristică, ediție în colaborare cu Isidor Chicet, Centrul Cultural „Nichita Stănescu“, Drobeta-Turnu Severin, 2010; D. Caracostea, Mărturisiri literare, ediție necenzurată, RCR Editorial, 2013; Adrian Fochi, Receptarea critică a operei și bibliografie, RCR Editorial, București, 2014; Al. Amzulescu, Receptarea critică a operei, RCR Editorial, 2014; Nichita P. Smochină, Din literatura populară a românilor de peste Nistru, RCR Editorial, București, 2015; Ovidiu Bârlea, Studii de etnologie, RCR Editorial, I-III, 2016; Ovidiu Bârlea, De la Ion Budai-Deleanu la Lucian Blaga, RCR Editorial, 2016.
Premiul „Timotei Cipariu“ al Academiei Române pentru ediția Artur Gorovei, Literatură populară (1987); Premiul „Perpessicius“ al Muzeului Național al Literaturii Române pe anul 2010 pentru ediția critică Basme populare românești.  '






Ana DOBRE

(Pseudonimul Anişoarei Dobre; a mai semnat Ana Dobre-Pelin)



Născută în comuna Ivești, jud. Galați, la 19 octombrie 1958. Școala generală în satul Buceşti, comuna Iveşti, jud. Galaţi (1965-1973), Liceului „Spiru Haret”, Tecuci, jud. Galați (1973-1977), Facultatea de Filologie, specialitatea română-franceză, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași (1979-1983).

Doctorat în ştiinţe filologice la Academia Română, cu o lucrare despre Miron Radu Paraschivescu, coordonată de Eugen Simion (2010).

Între 1983 şi 1993, profesoară de limba și literatura română la şcoli generale din judeţele Galaţi şi Teleorman, la Liceul „Constantin Noica, din Alexandria, apoi la Colegiul Național „Alexandru Dimitrie Ghica” din Alexandria, jud. Teleorman (unde a îndeplinit şi funcţia de director adjunct între 2002-2007).

Debut publicistic în „Caietele Eminescu”, ale Universităţiii „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, cu eseul „«Glossă», de Mihai Eminescu. O posibilă interpretare”  (1983).

Colaborări la: „Limba română” (Chișinău), „Meandre”, „Caligraf”, „Sud”, „Luceafărul”, „Viața Românească”, „Literatorul”, „Luceafărul de dimineață”, „Convorbiri literare”, „Litere”, „Antares”, „Porto Franco”, „Tecuciul literar și artistic”, „Ex Ponto”, „Vorba noastră”, „Rotonda valahă”, „Arena literară”.

Volume publicate: Rinocerii şi Don Quijote (Editura Teleormanul liber, Alexandria, 2007); Utopiile realului (Editura Libra, București, 2007), Lecturi empatice (Editura Semne, Bucureşti, 2009); Ştefan Mitroi – optzecistul fără generaţie (Editura Detectiv literar, Bucureşti, 2011), Miron Radu Paraschivescu – eternul eretic (Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşt, 2011; ed. a II-a, revăzută şi adăugită – 2013); Litere şi sensuri (Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2013); Cărți privite în ochi (Editura Tracus Arte, București, 2014);

Prezentă în antologiile: Dumitru Vasile-Delceanu (coord.), Vocația scrisului în Teleorman (Editura Teleormanul liber, Alexandria, 2005); Vasile  Ghica (coord.), Nasc și la Tecuci oameni (Editura Pim, Iași, 2008); Neculai Staicu-Buciumeni (coord.), Ivești – Târgul de altădată. File de istorie (Editura Sinteze, Galați, 2010), Radu Voinescu (coord.), Actele Colocviilor de Critică ale Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, ed. I-VI, (Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2016); *** Școala prozatorilor târgovișteni (Editura Bibliotheca, Târgoviște, edițiile 2014, 2015, 2016, 2017, 2018), Gheorghe Olteanu (coord.), Ambasadorii Teleormanului (Editura Tipoalex, Alexandria 2017 ş.a.

Premii: Premiul pentru publicistică al revistei „Luceafărul”, (2006); Premiul de critică al Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România (2006); Premiul de critică al revistei „Caligraf”, Alexandria (2008, 2011, 2015); Premiul de critică al revistei „Antares” (2016) ş.a.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu