D

Titi DAMIAN 

Născut la 5 august 1945, în satul Muscelu-Cărămăneşti, comuna Colţi, judeţul Buzău. Şcoala elementară din comuna Bozioru, Buzău (1956-1959), Şcoala  Pedagogică Experimentală Mixtă din Buzău (1959-1965). Institutul Pedagogic din Galaţi (1966-1970). Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limba şi Literatura Română (1971-1975).

Învăţător la Şcoala Generală Colţi, judeţul Buzău (1964-1969), profesor la şcolile generale din Munteni-Buzău, judeţul Ialomiţa (1969-1975), Jilavele, judeţul Ialomiţa (1975-1987), profesor de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” (ulterior, Colegiul Naţional „Grigore Moisil”) din Urziceni (1987-2014).

Debut publicistic în revista „Limba şi literatura română” (1987).

Debut literar cu proză în revista „Tribuna literar-artistică şi culturală” (Slobozia, 2001).

Colaborări la: „Helis” (Slobozia), „Litere” (Târgovişte), „Renaşterea culturală” (Buzău), „Pro Saeculum” (Focşani), „Opinia” (Buzău), „Oglinda literară” (Focşani), „Zorile” (Bucureşti),  „Axioma” (Ploiwşti), „Sud” (Bolintin Vale), „Boema” (Galaţi), „Plumb” (Bacău), „Ateneu” (Bacău), „Antares” (Galaţi),  „Meandre” (Alexandria), „Caligraf” (Alexandria), „Impact” (Târgovişte), „Bucureştiul literar şi artistic”, Spaţii culturale” (Râmnicu Sărat), Ardealul literar (Deva), Arena literară (București), Memoria ethnologica (Baia Mare), „Mişcarea literară” (Bistriţa), „Ex Ponto” (Constanţa), „Argeş” (Piteşti), „Tribuna” (Sibiu), „Ialomiţa” (Slobozia), „Apollon” (Urziceni), „Biblioteca septentrionalis” (Baia Mare), „Cartelul metaforelor” (Buzău), „Întrezăriri” (Pârscov – Buzău), „Continuu” (Pătârlagele – Buzău), „Revista nouă” (Câmpina) etc.

Volume publicate: Fagul, roman (Editura Bizantină, Bucureşti, 2005); Umbra, roman (Editura Omega, Buzău, 2008); Fascinaţia fascinaţiei, eseuri (Editura Dacoromână, Bucureşti, (2009); Norul, roman (Editura Editgfraph, Buzău, 2011); Fidelitatea lecturii, cronici de întâmpinare (Editura Editgraph, Buzău, 2011); Muscelenii, vol. I – Fagul, vol II – Umbra, vol. III – Norul (Editura Editgraph, Buzău, 2013; Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editgraph, Buzău, 2023); Scriitori din zodia HELIS, critică literară (Editura Helis, Slobozia, 2013); Dialogul vârstelor (monografie Passionaria Stoicescu), (Editura Editgraph, Buzău, 2014); Tablouri în oglinda sufletului, eseuri, Editura Editgraph, Buzău, 2015); Interioare de conştiinţă, cronici de întâmpinare (Editura Editgraph, Buzău, 2015); Judecătorul de suflete, nuvele şi povestiri (Editura Editgraph, Buzău, 2015; Ediția a II-a, revăzută și adăugită , Editgraph, Buzău, 2023); Sens giratoriu, pamflete (Editura Editgraph, Buzău, 2016); Ruina, roman (Muscelenii, vol. IV), (Editura Editgraph, Buzău, 2016); Sisif coborând muntele, roman autobiografic (Editura Editgraph, Buzău, 2017); Călător, eseuri (Editura Editgraph, Buzău, 2018), Lecturi la miezul nopţii (Editura Editgraph, Buzău, 2019), Exegeze contemporane (Editura Editgraph, Buzău, 2019), Damian Stănoiu. Monografie (Editgraph., Buzău, 2020), Povestiri din Urziceni. Pagini jurnalistice (Editgraph, Buzău, 2020), Lecturi polifonice (Editgraph, Buzău, 2022), Fundamente (Editgraph, Buzău, 2024), Dulcele amar, dulce, nuvele de dragoste (Editgraph, Buzău, 2024), Dumitru Popescu, Pumnul și palma, roman al disidenței literare românești (Editura Hoffman, Caracal, 2024).
   A coordonat volumul Fidelitatea memoriei colective, eseuri (Editura Alpha MDN, Buzău, 2017).

A îngrijit volumul Cronicile Muscelenilor (culegere de cronici) (Editura Editgraph, Buzău, 2013).

Premiul Filialei Galaţi-Brăila a Uniunii Scriitorilor din România, pentru romanul Umbra (2009). Premiul „Radu Petrescu” al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, pentru romanul Umbra (2009). Premiul pentru proză la Festivalul internaţional „Antares”, pentru trilogia Muscelenii (Galaţi, 2014). Marele Premiu la Concursul Naţional de Literatură, „V. Voiculescu”, pentru trilogia Muscelenii (Buzău, 2014. Premiul „Mircea Horia Simionescu”, al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, pentru volumul Judecătorul de suflete (2016). Premiul Cartea anului 2020 al Filialei București - Critică, Eseistică și Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Damian Stănoiu. Monografie.

                                        Gabriela DANŢIŞ

   Născută la București, la 6 noiembrie 1947.
   Liceul nr. 5 „Mihail Sadoveanu” din București (1961-1965), Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1965-1970). Doctorat la aceeași Universitate, cu teza „Poezia bucolică românească”, coordonator Dim. Păcurariu (1999).
   Redactor de carte la Editura Enciclopedică Română (1970-1975), Editura Științifică și Enciclopedică (1975-1990), Editura Științifică (1990-1997), Editura Univers (1997-2001), Editura Polirom (2001-2005). Cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (2005-2019).
   Debut în revista „România literară”, cu un articol despre Traianida de Dimitrie Bolintineanu (1975).
   Colaborări cu articole, cronici de literatură universală, comentarii, publicistică, traduceri la: „Cahiers roumains d'études littéraires  ‒ Euresis”, „Lettre internationale”, „Luceafărul”, „Caiete critice”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a.
   Volume publicate: Poezia bucolică românească (Editura Univers Enciclopedic, București, 2000).
   A coordonat: Scriitori străini. Dicționar (şi coautor; Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981). 

Coordonator și coautor la: Dicționarul literaturii române (coordonator general Eugen Simion), vol. I-II (Univers Enciclopedic Gold, București, 2012); Dicționarul general al literaturii române (coordonator general Eugen Simion), ediția I, vol. IV-VII (Editura Univers Enciclopedic, București, 2005-2009); ediția a II-a, revizuită, adăugită și adusă la zi, vol. I-VI (Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2016-2020), vol. VII-VIII (Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2021).
   Antologii: Nicolae Filimon interpretat de... (Antologie, prefață, tabel cronologic și bibliografie selectivă, Editura Eminescu, Col. „Biblioteca critică”, București, 1980); Ceres și Pan. Antologie de poezie bucolică românească (Ediție și studiu introductiv, Editura Minerva, București, 1984).
  Traduceri: Theodor Fontane, Romane, I (Editura Minerva, colecția „Biblioteca pentru toți”, București, 1995), Romane, II (Editura Minerva, colecția „Biblioteca pentru toți”, București, 1998); Martin Bocian (coordonator), Dicționar enciclopedic de personaje biblice (în colaborare cu Herta Spuhn; Editura Enciclopedică, București, 1996); Christa Wolf, Medeea (Editura Polirom, Iași, 2002); Joachim Köhler, Friedrich Nietzsche ‒ Cosima Wagner (Editura Paralela 45, Pitești, 2003); Alessandro Barbero, Carol cel Mare. Un părinte al Europei (Editura All, București, 2005); Thomas Bernhard, Vechi maeștri (Editura Paralela 45, Pitești, 2005);  C.G. Jung, Opere complete, vol. 15, Despre fenomenul spiritului în artă și știință (Editura Trei, București, 2007);  Thomas Bernhard, Extincție. O destrămare (Editura Art, colecția „Desenul din covor”, București, 2013); Thomas Bernhard, Frig (Editura Art, București, 2016).
   Premiul special de critică al Uniunii Asociațiilor Studențești din România (1969); Premiul de critică al Asociației UNESCO „Iulia Hasdeu” (2001) pentru Poezia bucolică românească.
   Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Cavaler (2009).

                                           Iordan DATCU

Născut în Băcălești, jud. Teleorman la 10 iunie 1933. Școala primară în localitatea natală (1940–1944). Studii gimnaziale și liceale la Roșiorii de Vede (1944–1952). Facultatea de Filologie a Universității din București (1952–1957).

Doctorat la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, în 1979, cu teza „Balada în literatura română“, coordonator științific Ovidiu Papadima.

Profesor la Școala Generală din Crângeni (1957–1961) și Băcălești (1961–1963), ambele din jud. Teleorman.

Redactor la Editura pentru Literatură (1963–1969) și la Editura Minerva (1969–1994).

Cercetător științific, din octombrie 1994, la Institutul de Filosofie al Academiei Române, de unde se transferă la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, unde este timp de mai mulți ani, secretar general al „Dicționarului general al literaturii române“, coordonat de acad. Eugen Simion, la care și colaborează cu o sută de articole.

Debut publicistic în revista „Tânărul scriitor“ (1956). A mai colaborat la revistele: „Academica“, „Adevărul literar și artistic“, „Anuarul de folclor“, denumit ulterior „Anuarul Arhivei de Folclor“, „Anuarul de lingvistică și istorie literară“, „Argeș“, „Ateneu“, „Basarabia“ (Chișinău), „Bucovina literară“, „Buletinul Societății (de științe filologice)“, „Cahiers roumains d’études littéraires“, „Caiete critice“, „CERC“, „Deșteptarea revista aromânilor“, „Fabula“ (Berlin), „Études et Documents Balkaniques et Mediterranées“ (Paris), „Jurnalul literar“, „Limbă și literatură“, „Literatura și arta“ (Chișinău), „Litere“, „Literatorul“, „Manuscriptum“, „Meandre“, „Memoriile Secției de Științe Filologice, Literatură și Arte“, „Pro Saeculum“, „Revista de etnografie și folclor“, „Revista literară“, „România literară“, „Steaua“, „Studii și comunicări de etnologie“, „Transilvania“, „Viața românească“, „Viața nouă“ (serie nouă).

A realizat antologiile: Miorița. Balade populare românești, Editura pentru Literatură, București, 1966; Zburătorul, Balade culte românești, Editura Minerva, București, 1973.

Debut în volum: Dicționarul folcloriștilor. Folclorul literar românesc, în colaborare cu Sabina-Cornelia Stroescu, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979, vol. al II-lea, Editura Litera, 1983.

Volume publicate: Dicționarul etnologilor români, I–III, Editura Saeculum I.O., București, 1998–2001, 2006; Dicționarul etnologilor români. Autori. Publicații periodice. Instituții. Mari colecții. Bibliografii. Cronologie, ediția a III-a, revăzută și mult adăugită, Editura Saeculum I.O., București, 2006; Un mit – Toma Alimoș, Universal Dalsi, București, 1999; Introducere în opera lui Petru Caraman, Editura Grai și Suflet – Cultura Națională, București, 1999; Repere în etnologia românească, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, București, 2002; Sub semnul Minervei, Editura Universal Dalsi, București, 2000; Contribuții la etnologia românească, Editura Universal Dalsi, București, 2004; Gheorghe I. Neagu, etnolog, Editura Arvin Press, București, 2004; Alte contribuții la etnologia românească, Editura Universal Dalsi, București, 2005; Ioan Șerb. Poet. Folclorist. Editor, prefață acad. Eugen Simion, Editura Universal Dalsi, București, 2007; Tradiții din Maramureș, Editura Grai și Suflet – Cultura Națională, București, 2009; Cartea de etnologie, Editura MJM, Craiova, 2009; Ioana Andreescu. Eseu despre proza și studiile sale de antropologie, Editura Grai și Suflet – Cultura Națională, 2009; Miscellanea ethnologica, Editura Saeculum I.O., București, 2010; Pagini de istorie literară și etnologie, RCR Editorial, București, 2011; Pagini de istorie literară și etnologie, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2011; Sabina Cornelia Stroescu, etnolog, Editura Grai și Suflet Cultura Națională, București, 2011; Ovidiu Bârlea, etnolog și prozator, RCR Editorial, București, 2013; Jurnal 1981–1989, RCR Editorial, 2014; Etnologi basarabeni, nord-bucovineni și transnistreni, RCR Editorial, București, 2014; Petru Ursache, Eikon, București, 2016; Revelația lecturii, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2017; Constantin Eretescu, Editura Bibliotheca, 2017, Alte revelații ale lecturii (2019), De la o carte la alta (2019), M-au onorat cu epistolele lor (2019), Iordan Datcu și Constantin Eretescu în scrisori (2020), G.T. Kirileanu (RCR Editorial, București, 2021; ediția a II-a, revăzută și adăugită, RCR Editorial, București, 2022).

Ediții îngrijite: Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, Editura Minerva, București, 1968; D. Stăncescu, Sora Soarelui, Basme populare românești, I-II, Editura Minerva, 1970; Mărturisiri literare, organizate de D. Caracostea în anii 1932-1933, Editura Minerva, 1971; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, Editura Eminescu, București, 1973; Artur Gorovei, Literatură populară, Editura Minerva, I-II, 1976-1985; Gr. G. Tocilescu, Christea N. Țapu, Materialuri folcloristice, Editura Minerva, I-III, 1980–1981; D. Stăncescu, Cerbul de aur, Basme populare românești, Editura Minerva, 1985; Toma Alimoș, Texte poetice alese, Editura Minerva, 1985; Adrian Fochi, Valori ale culturii populare românești, Editura Minerva, I-II, 1987-1988; Petru Caraman, Studii de folclor, Editura Minerva, I-III, 1987-1995; O capodoperă a baladei populare românești. Toma Alimoș, în colaborare cu Viorica Săvulescu, Editura Minerva, 1989; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, Editura Minerva, 1992; Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994; N. Iorga, Neamul românesc în Basarabia, Editura Fundației Culturale Române, București, I-II, 1995-1997; Elena Niculiță Voronca, Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, Editura Saeculum I.O., București, I-II, 1998; Tudor Pamfile, Mitologie românească, Editura Grai și Suflet – Cultura Românească, București, 2000; Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc, II (1892-1904), Editura Saeculum I.O., București, 2002; Ion Mușlea, Bibliografia folclorului românesc 1930-1955, Editura Saeculum I.O., București, 2003; Basme populare românești, antologie în colaborare cu Nicolae Constantinescu și A.G. Olteanu, Academia Română, Fundația pentru Știință și Artă, București, I-II, 2008; I.C. Chițimia, Studii și articole de folclor și folcloristică, ediție în colaborare cu Isidor Chicet, Centrul Cultural „Nichita Stănescu“, Drobeta-Turnu Severin, 2010; D. Caracostea, Mărturisiri literare, ediție necenzurată, RCR Editorial, 2013; Adrian Fochi, Receptarea critică a operei și bibliografie, RCR Editorial, București, 2014; Al. Amzulescu, Receptarea critică a operei, RCR Editorial, 2014; Nichita P. Smochină, Din literatura populară a românilor de peste Nistru, RCR Editorial, București, 2015; Ovidiu Bârlea, Studii de etnologie, RCR Editorial, I-III, 2016; Ovidiu Bârlea, De la Ion Budai-Deleanu la Lucian Blaga, RCR Editorial, 2016; Pagini despre Eugen Simion, RCR Editorial, București, 2024.

Premiul „Timotei Cipariu“ al Academiei Române pentru ediția Artur Gorovei, Literatură populară (1987); Premiul „Perpessicius“ al Muzeului Național al Literaturii Române pe anul 2010 pentru ediția critică Basme populare românești. Premiul  Opera omnia al Filialei București - Critică, Eseistică și Istoire Literară a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2020..

Marin DIACONU

  17 decembrie 1937, comuna Daneţi, judeţul Dolj- 18 ianuarie 2025, București.

Şcoala generală în satul natal (1945-1952). Liceul „Fraţii Buzeşti”, din Craiova (1952-1955). Internat în sanatoriu (1957-1958). Învăţător suplinitor (1959-1960). Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1960-1965). Asistent, lector, conferenţiar la Catedra de filosofie din Institutul Politehnic Bucureşti (1965-2008).

Doctorat în filosofie, cu o lucrare despre „Conceptul de ideal în filosofia românească interbelică”; conducător ştiinţific, Dumitru Ghişe (1980).

Colaborări la „Viaţa Românească”, „Jurnalul literar”, „Revista de filosofie” ş.a.

Volume publicate: Filosofie. Crestomaţie şi bibliografie (în colaborare cu Ioana Smirnov şi Ioan Tudosescu; Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1989), Dicţionar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (în colaborare cu Florica Diaconu; Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000), Mircea Vulcănescu. Profil spiritual (Editura Eminescu, Bucureşti, 2001), Istoria limbajului filosofic românesc (2002), Dicţionar de termeni filosofici ai lui Constantin Noica (în colaborare cu Florica Diaconu; Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004), Eugen Simion. Profil spiritual (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2015), Radu Stanca. Profil spiritual (în colaborare cu Anca Sîrghie, Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2015), Invitaţie către Constantin Noica (Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2016), Ileana Mălăncioiu. Profil spiritual (Editura Artemis, București, 2020), Autoprofil spiritual (Editura Semne, București, 2024).

Coautor la Dicționarul general al literaturii române (coordonator general Eugen Simion, ediția I, vol. II-III, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005-2009).

A îngrijit următoarele ediţii: 7 volume din Seria Constantin Noica (2 volume în colaborare cu Gabriel Liiceanu; Editura Humanitas, Bucureşti, 1993-2017), Mircea Vulcănescu, Opere, vol. I, I. Pentru o nouă spiritualitate filosofică; II. Către fiinţa spiritualităţii româneşti, vol. II, III. Chipuri spirituale; IV. Prolegomene sociologice la satul românesc; V. Dimitrie Gusti – profesorul; VI. Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti (Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă - Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005), Emil Cioran, Opere, Vol. I, 2012; Pe culmile disperării; Cartea amăgirilor; Schimbarea la faţă a României; Lacrimi şi sfinţi; Amurgul gândurilor; Vol. II, 2012: I. Îndreptar pătimaş; II. Publicistică; III. Manuscrise; IV. Corespondenţă (trimisă, 1930-1947); V. Rapoarte; Addenda: Emil Cioran – Conştiinţa ca fatalitate; Emil Cioran – Breviar pătimaş; corespondenţă primită (1931-1943); Repere critice (1933-2011); Aurel Cioran – Fişier bibliografic; Eleonora Cioran – Despre posteritatea manuscriselor româneşti ale lui Emil Cioran; Nicolas Cavaillis, Cioran – Manuscrits roumain (1940-1946); Manuscrise româneşti ale lui Emil Cioran (1927-1947); Mihai Sorin Rădulescu – Emil Cioran şi genealogia sa; Vol. III, 2017: Îndreptar pătimaş (II) (1940-1944); Razne; despre Franţa; Publicistică (2); Interviuri; Corespondenţă; Vol. IV, 2017: Corespondenţă; Note şi comentarii (Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, 2012, 2017), Nae Ionescu, Opere, vol. I-XIV (în colaborare cu Dora Mezdrea, Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2017) şi volume; Estetică şi moralitate. Omagiu profesorului Ion Ianoşi la 70 de ani de viaţă (Editura Crater, nucureşti, 1998), Omagiu profesorului Henri Wald (Editura Aritmos, Bucuresti, 2001).

Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române, pentru Emil Cioran, Opere, vol I-II (2012), Premiul „G. Călinescu – pentru întreaga activitate”, al Muzeului Naţional al Literaturii Române (2016)..

                                  

 Gabriel DIMISIANU

 

Numele la naştere Anghel-Gabriel Dimisiano.

Născut la 25 ianuarie 1936, la Brăila.

Şcoala primară nr. 4 (1942-146) şi Liceul „Nicolae Bălcescu”, Brăila (1942-1953). Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1954-1958).

Redactor la „Gazeta literară” (1958-1964), ziarul „Scânteia” (1964-1965), „Gazeta literară” (1965-1967), redactor-şef adjunct la revista „Amfiteatru” (1967-1968), redactor-şef adjunct (1968-1984), redactor-şef (1990-1993), director adjunct (1993-2010) la „România literară”.

Debut în presa literară în 1958, în „Gazeta literară”.

Colaborări la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Steaua”, „România liberă”, „Ramuri”, „22”.

Volume publicate: Schiţe de critică (Editura pentru literatură, Bucureşti, 1966), Prozatori de azi (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1970), Valori actuale (Editura Eminescu, Bucureşti, 1974), Nouă prozatori (Editura Eminescu, Bucureşti, 1977), Opinii literare (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1978), Lecturi libere (Editura Eminescu, Bucureşti, 1983), Introducere în opera lui Constantin Negruzzi (Editura Minerva, Bucureşti, 1984), Subiecte. Studii critice (Editura Eminescu, Bucureşti, 1987), Repere critice: Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu (Editura Eminescu, Bucureşti, 1990), Clasici români din secolele XIX şi XX (Editura Eminescu, Bucureşti, 1996), Lumea criticului (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000), Amintiri şi portrete literare (Editura Eminescu, Bucureşti, 2003; ediţia a II-a, 2004, ediţia a III-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2013), Fragmente contemporane (Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2003), Oameni şi cărţi: Jurnal (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2008), Sfârşit şi început de secol (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2013).

Premii literare Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor din rom\nia ]n 1977, 1983, 2000. Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române pe anul 2005. Premiul naţional de Literatură al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2010.

Ordinul Naţional „Serviciu Credincios”, în grad de Cavaler (2000).

 

 

  Mihai DINU
  Numele în acte: Mihail-Cozma Dinu
  Născut la 10 februarie 1942, București
 Școala Mântuleasa (1948-1952) și Liceul „Matei Basarab” din București (1952-1959).
  Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcții din București (1960-1966).
  Facultatea de Filologie a Universității din București, Secția română, franceză și germană (1967-1971).
  Ca urmare a contribuțiilor în domeniul matematicii, la propunerea a trei dintre membrii Secției de matematică a Academiei, cu susținerea acad. Gh. Mihoc, la momentul respectiv ministru al Învățământului, a primit dreptul de a se înscrie direct, fără licență, la doctoratul în matematică. Stagiu doctoral la Facultatea de Matematică a Universității din București (1973-1979). Doctor în științe matematice cu teza „Metode algebrice, probabilistice și strategice în studiul teatrului”, coordonator, Solomon Marcus (1979).
  Cercetător și inginer proiectant la Institutul de Cercetări și Proiectări pentru Gospodărirea Apelor din București (1966-1990).
  Lector (1990-1993), conferențiar (1993-1998), profesor universitar la catedra de antropologie culturală de la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București, decan al facultății (1998-1999).
  Profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității din București (1999-2012). Profesor emerit (din 2012).
  Profesor invitat la Facultatea de Limbi Moderne a Universității din Nantes, Franța  (1993, 1996 și 2002).  
  Profesor invitat la Facultatea de Sociologie a Universității din Montpellier, Franța (1998).
  Redactor-șef, din 1999, al „Revistei Române de Comunicare și Relații Publice”, pe care a înființat-o împreună cu Ioan Drăgan și Paul Dobrescu.
  Debut în revista „Viața Românească” (1985).
  Colaborări la: „Studii și cercetări lingvistice”, „Cahiers de linguistique théorique et appliquée”, „Revue roumaine de linguistique”, „Proceedings of the Romanian Academy”, „Revue roumaine de mathématiques pures et appliquées”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Limbă și Literatură”, „Limba și Literatura Română”, „Revista Română de Comunicare și Relații Publice”, „Analele Universității din București, Limba și literatura română”, „Analele științifice ale Universității «Ovidius»”, „Buletinul Științific al Facultății de Științe ale Comunicării – Universitatea Ecologică din București”, „Viața Românească”, „Caietele Critice ale «Vieții Românești»”, „Caiete critice”, „Secolul 20”, „Secolul 21”, „Studii culturale”, „Arhitext”, „Jurnalul Plērōma”, „Respiro” (revistă electronică), „Poetics” (Țările de Jos), „Langue française” (Franța), „Recueil linguistique de Bratislava”, „Interlitteraria” (Estonia) ș.a.
  Volume publicate: Ritm și rimă în poezia românească (Editura Cartea românească, București, 1986), Introducere în teoria comunicării (Editura Universității din București, 1993), Personalitatea limbii române – fizionomia vocabularului (Editura Cartea Românească, București, 1996), Comunicarea – repere fundamentale (ediția I, Editura Științifică, București, 1997; ediția a II-a, Editura Algos, București, 2000; ediția a III-a, revăzută și adăugită, Editura Orizonturi, București, 2007), Chronosophia – chipuri ale timpului (ediția I, Editura Fundației Culturale Române, 2002; ediția a II-a, Editura Spandugino, 2012), „E ușor a scrie versuri…” – mic tratat de prozodie românească (Editura Institutului Cultural Român, București, 2004), Fundamentele comunicării interpersonale (Editura All, București, 2004), „Bătrânul poet dintâi” – incursiune în poezia și poetica dosofteiană (Editura Academiei Române, București, 2007), Un alt Bolintineanu – gânduri despre natura poeziei (Editura Spandugino, București, 2010), Dincolo de cuvinte – polifonia inaudibilă a „Scrisorii pierdute” (Editura Spandugino, București, 2012), Mică metodă de liră pentru începători (cu tabulatura digitației prozodice și optzeci de exerciții rezolvate) (Editura Spandugino, București, 2014).
Contribuții în volume colective: „Formalizarea lingvistico-matematică in studiul rimei românești”; „Genealogia eroilor mitologici in lumina teoriei grafurilor” în  Semiotica folclorului (coord. Solomon Marcus, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1975), „Configurații ritmice în «Luceafărul»”, în Studii de stilistică, poetică, semiotică. Lucrările Simpozionului Naţional de Stilistică, Poetică, Semiotică sub egida Universităţii „Babeş-Bolyai” şi a Societăţii de Ştiinţe Filologice (coord. Mircea Borcilă; Societatea de Științe filologice, Cluj-Napoca, 1980), „Teatrologia matematică  –  realizări si promisiuni”, în Matematica în lumea de azi și de mâine (coord: Mihai Drăgănescu, Caius Iacob; Editura Academiei Republicii Socialiste România, București,  1985), „Psychological Time. A Discrete Approach”, în Mathematical Linguistics and Related Topics: Papers in Honor of Solomon Marcus on His 70th Birthday (ed. Gheorghe Păun; Editura Academiei Române, București, 1995), Evocări Al. Rosetti (ed. Andriana Fianu; Editura Minerva, București, 1995), „Vizual și verbal în teatru”, în Comunicarea și schimbarea culturală (coord. Monica Spiridon; Editura Ars Docendi, București, 2001), „Concomitance et contemporanéité. Considérations sur le synchronisme des cultures”, în Multiple Europe: Multiple Identity, Multiple Modernity (Monica Spiridon, ed.; Ararat Publishing House, Bucharest, 2002),  „Interpersonal versus impersonal în comunicare”, în Relații publice și publicitate – tendințe și provocări (coord. Adela Rogojinaru; Editura Tritonic, București, 2006), „Particularități morfo-sintactice ale stilului dosofteian în Psaltirea în versuri din 1673”, în Limba română – stadiul actual al cercetării (coord. Gabriela Pană-Dindelegan; Editura Universității din București, 2007), „Tipologia asonanței. Aspecte fonologice și fonetice”, în Bătrânul înțelept de la Pylos. Omagiu lui Andrei Avram la optzeci de ani (coord. Ștefan Colceriu; Editura Academiei Române, București, 2012);
„Formalisation linguistico-mathématique dans l’étude de la rime (populaire et savante)”; „À propos d’un état limite du cosmos dans les «Métamorphoses» d’Ovide”; „La généalogie des héros mythologiques à la lumière de la théorie des graphes”, în Sémiotique formelle du folklore (coord. Solomon Marcus; Éditions Klincksieck, Paris, 1978), „Aspects sémiotiques de la stratégie des personnages dans le théâtre”, în A Semiotic Landscape: Proceedings of the First Congress of the International Association for Semiotic Studies, Milan, June 1974, Volumul 29 din Approaches to Semiotics (Seymour Benjamin Chatman, Umberto Eco, Jean-Marie Klinkenberg eds.; De Gruyter Mouton, The Hague, Paris, New York, 1979), „A Mathematical Approach to the Psychological Time”, în Time, Quality of Life and Social Development (C.A. Mallmann y O. Nudler, eds.; Fundación Bariloche, Buenos Aires, 1982), „The Algebra of Scenic Situations” în Semiotics of Drama and Theatre (eds. Herta Schmid and Aloysius van Kesteren; John Benjamins Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 1984), „The Informational Machinery of Metrical Diagnosis in Poetry”, în Proceedings of the Seventh International Congress of Cybernetics and Systems (Thales Publications, St. Annes, England, 1987), „Les formes métriques les plus anciennes de la poésie roumaine”, în Métriques du Moyen Âge et de la Renaissance (Textes édités et présentés par Dominique Billy; L’Harmattan, Paris, Montréal, 1999),
  Premiul de critică literară al revistei „Viața Românească” pentru eseul „Autoportret cu carte sau despre narcisismul criticii literare” (1985). Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1996). Premiul pentru critică, istorie literară și eseu al Uniunii Scriitorilor din România (2010). Premiul „Cartea Anului 2014” al Fundației Culturale „România literară”.

     Ana DOBRE
(Pseudonimul Anişoarei Dobre; a mai semnat Ana Dobre-Pelin)

 

 Născută în comuna Ivești, jud. Galați, la 19 octombrie 1958. Școala generală în satul Buceşti, comuna Iveşti, jud. Galaţi (1965-1973), Liceului „Spiru Haret”, Tecuci, jud. Galați (1973-1977),      Facultatea de Filologie, specialitatea română-franceză, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași (1979-1983).
  Doctorat în ştiinţe filologice la Academia Română, cu o lucrare despre Miron Radu Paraschivescu, coordonată de Eugen Simion (2010).
  Între 1983 şi 1993, profesoară de limba și literatura română la şcoli generale din judeţele Galaţi şi Teleorman, la Liceul „Constantin Noica, din Alexandria, apoi la Colegiul Național „Alexandru Dimitrie Ghica” din Alexandria, jud. Teleorman (unde a îndeplinit şi funcţia de director adjunct între 2002-2007).
   Debut publicistic în „Caietele Eminescu”, ale Universităţiii „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, cu eseul „«Glossă», de Mihai Eminescu. O posibilă interpretare”  (1983).
   Colaborări la: „Limba română” (Chișinău), „Meandre”, „Caligraf”, „Sud”, „Luceafărul”, „Viața Românească”, „Literatorul”, „Luceafărul de dimineață”, „Convorbiri literare”, „Litere”, „Antares”, „Porto Franco”, „Tecuciul literar și artistic”, „Ex Ponto”, „Vorba noastră”, „Rotonda valahă”, „Arena literară”.
   Volume publicate: Rinocerii şi Don Quijote (Editura Teleormanul liber, Alexandria, 2007); Utopiile realului (Editura Libra, București, 2007), Lecturi empatice (Editura Semne, Bucureşti, 2009); Ştefan Mitroi – optzecistul fără generaţie (Editura Detectiv literar, Bucureşti, 2011), Miron Radu Paraschivescu – eternul eretic (Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2011; ed. a II-a, revăzută şi adăugită – 2013; Ediţia a III-a: Miron Radu Paraschivescu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2020); Litere şi sensuri (Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2013); Cărți privite în ochi (Editura Tracus Arte, București, 2014), Eu şi celălalt, proză scurtă (semnat Ana Dobre-Pelin (Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2018), Un secol cu Marin Preda (Editura Rotipo, Iasi, 2022), Mihail Gălățanu. Radiografia unui iconoclast (Editura Vinea, București, 2023), Nicolae Tzone: o fenomenologie poetică/ viața cealaltă și moartea cealaltă (Editura Vinea, București, 2024), Marin Preda scriitorul și timpul nerăbdător (Editura Vinea, București, 2024).
   Prezentă în antologiile: Dumitru Vasile-Delceanu (coord.), Vocația scrisului în Teleorman (Editura Teleormanul liber, Alexandria, 2005); Vasile  Ghica (coord.), Nasc și la Tecuci oameni (Editura Pim, Iași, 2008); Neculai Staicu-Buciumeni (coord.), Ivești – Târgul de altădată. File de istorie (Editura Sinteze, Galați, 2010), Radu Voinescu (coord.), Actele Colocviilor de Critică ale Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, ed. I-VI (Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2016); *** Școala prozatorilor târgovișteni (Editura Bibliotheca, Târgoviște, edițiile 2014, 2015, 2016, 2017, 2018), Gheorghe Olteanu (coord.), Ambasadorii Teleormanului (Editura Tipoalex, Alexandria 2017 ş.a.
   Premiul pentru publicistică al revistei „Luceafărul” (2006); Premiul de critică al Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România (2006); Premiul de critică al revistei „Caligraf”, Alexandria (2008, 2011, 2015); Premiul de critică al revistei „Antares” (2016), Premiul Cartea anului pe 2023 al Filialei București - Critică, Eseistică și Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România ş.a.