(Numele
înainte de căsătorie: Georgeta Neculiţă)
Născută
la 21 septembrie 1946, Rogojeni, jud. Galaţi.
Şcoala
generală Rogojeni, jud. Galaţi (1953-1960), Şcoala Medie Năvodari, jud.
Constanţa, secţia real, (1960-1964).
Facultatea
de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti, specialitatea limba şi
literatura română (1965-1970).
Studii postuniversitare de ziaristică la Facultatea
de Ziaristică, Universitatea Bucureşti (1976).
Doctorat
în filologie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, cu o teză despre
„Structuri ale imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane”; coordonator
ştiinţific Ana Selejan (2008).
Angajată
consultant filolog la Centrul de Documentare şi Publicaţii Tehnice al Ministerului
Industriei Uşoare (1970-1972), redactor la Televiziunea Română (1972-1977), realizator la Societatea Română
de Radiodifuziune (1977-1994; 1996-2004). Membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului
(1994-1996). Director al Editurii „Adam” (1994-2010). Conferenţiar asociat la Facultatea
de Jurnalistică a Universităţii „Ovidius”,
Constanţa (2002-2003); lector asociat la Catedra de jurnalism şi comunicare
a Universităţii „Andrei Şaguna”, Constanţa (2005-2007); lector asociat la
Universitatea „Spiru Haret” (2007-2009).
Fondatoare
şi preşedintă a Asociaţiei Jurnalistelor din România „Ariadna” (din 1992).
Pensionară din 2004.
Distinsă
cu „Ordinul Ziariştilor”, clasa I aur, de către Uniunea Ziariştilor
Profesionişti din România (2002).
A
realizat documentare, interviuri şi dezbateri radiofonice în cadrul unor
emisiuni precum: „Universul artelor” (1990-1994), „Invitatul special”
(1996-2003), „Cum vă place” (1996-2003), „Anonimi celebri” (1996), „Floare de
latinitate” (1996-2005), „Evenimente internaţionale” (2001-2003), „Tentaţii
culturale de seară” (2001-2003), „Idei în nocturnă – „Autograf” (2000-2003), „Vârsta de aur”
(2002-2003), „Distinguo” (2003-2004). Scenarii de radio şi
de televiziune consacrate unor personalităţi ca: Eminescu, Sadoveanu, Arghezi,
Brâncuşi, Radu Tudoran, Borges. Piese şi scenarii dedicate copiilor la Radio
România („Dicţionar de personaje pentru
copii”, „Caruselul copiilor”, „Noapte bună, copii!” etc.).
Colaborări
la „Adevărul”, „Adevărul literar şi artistic”, „Ardealul literar”, „Timpul”, „Literatura
şi arta”, „Sud-Est”, „Curentul internaţional” (München), „Pro Saeculum”, „Oglinda literară”, „Negru şi alb”, „Litere”, „Limbă
şi literatură română” ş.a. Numeroase
cursuri şi studii pentru diferite publicaţii şi organisme interne şi
internaţionale referitoare la fenomenul media.
Contribuţii
în volumele: 80 de ani de radiofonie în
România. Voci în eter, Studii şi cercetări de istorie a presei, Vol. II (Editura
Junimea, Iaşi, 2009); Mircea Eliade.
Perenniality and universality of archetypes, Journal of Central
& East European Studies (The Korean Association of the Central & East European Studies,
Seoul, 2009); Limba română – paradigma exilului, în Ilie Rad (coordonator), Jurnalism
românesc în exil şi diasporă, Bucureşti: Tritonic, 2010) ş.a.
Debut sub numele Georgeta Neculiţă în
culegerea de poezie şi proză Dialoguri de
pe malul mării (Ediţie alcătuită şi îngrijită de Marin Porumbescu, Casa
regională a creaţiei populare Dobrogea, 1964)..
Volume publicate: Bat clopotele pentru Basarabia (în colaborare cu Ioan Adam; Editura Eminescu, Bucureşti, 1995); China, început de dragoste (Editura
Adam, Bucureşti, 1995); Proba exilului
(în colaborare cu Ioan Adam; Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 2002); Clepsidra cu mărturii (Proba exilului, II)
(Editura Adam, Bucureşti, 2003); Paradisul
infernal (Proba exilului, III) (Editura Adam, Bucureşti, 2004); Imaginarul poeziei feminine. O secţiune de
aur (Editura Niculescu, Bucureşti, 2010).
Ediţii critice: G.C. Nicolescu – Duiliu Zamfirescu (în colaborare cu Ioan
Adam, Editura Eminescu, 1980); Duiliu Zamfirescu, Opere (vol. V, VI; în colaborare cu Ioan Adam; Editura Minerva, Bucureşti,
1982, 1987); Duiliu Zamfirescu, Integrala
romanelor. I, (în colaborare cu Ioan Adam;
Editura Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2015; Mircea Ciobanu,
Iniţieri şi iluminaţii (traduceri de
Ada-Michaela Ciobanu), (în colaborare cu Ioan Adam; Editura Curtea Veche,
Bucureşti, 2018).
Premiul
Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul Bat clopotele pentru Basarabia (1996), Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române pentru ediţii critice (2015).
(în
actele oficiale Ioan-Gheorghe Adam)
Născut
la 19 august 1946, Mediaş,
judeţul Sibiu.
A
urmat cursurile şcolii generale şi liceale la Şcoala medie nr. 2 (1953-1960).
Din 1960 liceul îşi reia vechiul nume, „Stephan Ludwig Roth”, al cărui elev a
fost între anii 1960-1963. Între 1963-1964, elev la noul liceu „Axente Sever”.
Facultatea
de Litere a Universităţii Bucureşti (1964-1969).
Doctorat
în Filologie la Universitatea Bucureşti, cu o teză despre „Ideologia literară a
lui Duiliu Zamfirescu”; coordonator ştiinţific: Dimitrie Păcurariu (2000),
Redactor
la ziarul „Scânteia”, secţia Literatură şi Artă (1969-1974), şeful secţiei
Cultură la ziarul „Scânteia tineretului” (1974-1983); publicist-comentator în secţia
Cultură a ziarului „Scânteia” (1983-1988); lector-principal la Editura
Eminescu (1988-1991); publicist-comentator în secţia Cultură a ziarului
„Adevărul” (1991-1992); consilier parlamentar, publicist la săptămânalul
„Parlamentul” (1992-1993); redactor-şef adjunct la cotidianul „Vocea României”
(1993-1996); realizator-coordonator de programe culturale la Radio România
Tineret (Societatea Română de Radiodifuziune; 1996-2002); realizator la
Redacţia Literatură-Arte a Societăţii Române de Radiodifuziune (din 2002).
Profesor la Universitatea Româno-Canadiană din Braşov (din 2001). Pensionar din
2010.
Debut
publicistic în revista
„Lumea”, nr. 6/1994.
Colaborări
la: „Adevărul
literar şi artistic” „Argeş”, „Astra”, „Biblioteca”, „Contemporanul”,
„Convorbiri literare”, „Cronica”, „Datina”, „Literatura şi Arta”, „Litere”,
„Luceafărul”, „Oglinda literară”, „Oraşul”, „Pro Saeculum”, „România literară”,
„Steaua”, „Sud-Est”, „Transilvania”, „Tribuna”, „V”, „Vatra”, „Viaţa
Românească” ş.a.
Volume
publicate: Introducere
în opera lui Duiliu Zamfirescu (eseu),
(Editura Minerva, Bucureşti, 1979; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită. Editura
Zedax, Focşani, 2002); Planetariu (eseuri, critică şi istorie literară),
(Editura Eminescu, Bucureşti, 1984);Bat clopotele pentru Basarabia (publicistică), (în colaborare cu
Georgeta Adam; Editura Eminescu, Bucureşti, 1995); Inelele lui Saturn (eseuri, critică şi istorie literară),
(Editura Albatros, Bucureşti, 1998); Panteon
regăsit. O galerie ilustrată a oamenilor politici români (Editura 100+1 Gramar,
Bucureşti, 2000; ediţia a II-a, revăzută, extinsă, cu texte prezentate,
adnotate şi bibliografie adusă la zi, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2018); Oglinda
şi modelele. Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu (Editura 100+1 Gramar, Bucureşti,
2001); Proba exilului (publicistică), (în colaborare cu
Georgeta Adam; Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 2002); Parole în Balcania (publicistică), (Editura Adam,
Bucureşti, 2003); Zidul şi
Litera (eseuri), (Editura
Adam, Bucureşti, 2004); Oglinda
de cerneală. File dintr-un jurnal de tranziţie 1991-2005 (publicistică), (Editura Adam,
Bucureşti, 2005); Povestea
vorbelor. O istorie secretă a limbii române (Editura Paralela 45, Piteşti, 2007); Afinităţi selective (studii, eseuri, cronici), (Editura
Bibliotheca, Târgovişte, 2012), Duiliu Zamfirescu, faţa din umbră (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2019)
Antologii realizate: Miron Radu Paraschivescu, Poezii (Editura Minerva, Colecţia „Arcade”,
Bucureşti, 1983); Duiliu
Zamfirescu interpretat de… (Editura
Eminescu, Colecţia „Biblioteca critică”, Bucureşti, 1976); Ion Pillat, Pe Argeş în sus (Editura Minerva, Colecţia „Arcade”,
Bucureşti, 1984); Gh. Brăescu, Unde
stă norocul (Editura Minerva,
Colecţia „Arcade”, Bucureşti, 1989); Ion Pillat, Casa amintirii (Editura Minerva,
Colecţia „Arcade”, Bucureşti, 1996); Mihai Beniuc, Ultima scrisoare de dragoste (poezii), (Editura Grai şi Suflet –
Cultura Naţională, Colecţia „Hyperion”, Bucureşti, 1999).
A
îngrijit următoarele ediţii: Duiliu Zamfirescu, Viaţa la ţară (Editura Minerva, Colecţia
„Arcade”, Bucureşti, 1976; ediţia a II-a, revăzută, Editura Alfa, Iaşi, 2017);
G.C. Nicolescu, Duiliu
Zamfirescu (în colaborare cu
Georgeta Adam; Editura Eminescu, Bucureşti, 1980); Duiliu Zamfirescu, Opere, 5, Publicistică (1881-1908) (în colaborare cu Mihai Gafiţa;
Editura Minerva, Bucureşti, 1982); G. Călinescu, Enigma Otiliei (Editura Minerva, Colecţia „Arcade”,
Bucureşti, 1984); Duiliu Zamfirescu, Opere, 6, Partea I, Publicistică
(1909–1916) şi Partea a II-a. Publicistică şi
memorialistică (1917–1921) (în
colaborare cu Georgeta Adam, Editura Minerva, Bucureşti, 1987); Grigore Ghica, Să pot trăi (Editura Clusium, Seria „Mărturii”,
Cluj-Napoca, 1992); I. L. Caragiale, O scrisoare
pierdută (Editura
Porto-Franco, Galaţi, 1993); Duiliu Zamfirescu, Opere (I). Poezii şi nuvele (Editura Porto-Franco, Galaţi,
1996); Duiliu Zamfirescu, În
Basarabia (Editura Biblioteca
Bucureştilor, Bucureşti, 2012); Duiliu Zamfirescu, Scrieri de tinereţe (Editura Bibliotheca, Târgovişte,
2013); Duiliu Zamfirescu, Integrala
romanelor (în colaborare cu
Georgeta Adam, Academia Română şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă,
Bucureşti, 2014); Duiliu Zamfirescu, Scrieri
regăsite (Editura Academiei
Române, Bucureşti, 2016); Mircea Ciobanu, Iniţieri
şi iluminaţii (traduceri de
Ada-Michaela Ciobanu), (în colaborare cu Georgeta Adam; Editura Curtea Veche,
Bucureşti, 2018).
Contribuţii
la lucrări colective: Călătorie spre
izvoare (Antologie de reportaje)(Editura Eminescu, Bucureşti, 1986); „Un homo duplex:
Nicolaus Olahus, Nicolae Olachus, umanistá latino transilvano” (traducător: Nicolae Luca), în Transilvania Latina dalla romanità
alla romenità, Convegno
Internationale di studi, Fondazione
Cassamarca, Treviso, Italia, 2002); „Barbu
Paris Mumuleanu, poeta di transizione tra tempi e mondi”, în La cultura
rumena tra l’Occidente e l’Oriente: gli umanesimi greco-bizantino, latino e
slavo. Convegno
Internationale di studi, Fondazione
Cassamarca, Treviso, 2004); Timp
şi răstimp (Editura Semne, Bucureşti, 2004); 100 cei mai mari scriitori români (coordonator: Mircea
Ghiţulescu; Editura Lider, Editura Star, Bucureşti, f.a.); Experimentul Focşani (coordonator: Teodora
Fîntînaru. Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2007); Duiliu Zamfirescu. 150 de ani de la
naştere (coordonator: Teodora
Fîntînaru. Antologie de Nicoleta Oprişan. Editura Andrew, Focşani, 2008); Mass-media: între document şi
interpretare. Studii şi cercetări de istorie a presei (Coordonator: Silvia Grossu.
Centrul Editorial-Poligrafic USM,
Chişinău, 2012); Dicţionarul
academicienilor vrânceni
(coordonator: Costică Neagu, Editura Tera, Focşani, 2018).
Traduceri: Gérard Bayo, Revolta lui Arthur Rimbaud (La
Révolte d’Arthur Rimbaud)(în colaborare cu Robert Adam; Editura Eminescu,
Bucureşti, 1998).
Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica
Moldova, pentru volumul Bat
clopotele pentru Basarabia (1996),
Premiul Cartea Anului, decernat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti pentru Povestea vorbelor... (2007), Premiul „Marin Bucur” al
Societăţii Scriitorilor Târgovişteni pentru ediţia Duiliu Zamfirescu, Scrieri de tinereţe (2013), Premiul „Titu Maiorescu”
al Academiei Române, pentru ediţia Duiliu Zamfirescu, Integrala romanelor (2015), Premiul Cartea anului 201al Filialei București - Critică, Eseistică și Istorie Literară.
Adrian ANGHELESCU
Născut la 2 februarie 1940, Câmpulung, Jud. Argeș.
Şcoala Elementară nr. 1 din Câmpulung-Muscel (1948-1955). Liceul „Dinicu Golescu” (actualmente Colegiul Național „Dinicu Golescu”) din Câmpulung-Muscel (1955-1959).
Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universității din Bucureşti (1959-1964).
Doctor în științe filologice al Universității din Bucureşti, cu teza „Barocul în proza lui Arghezi”, coordonator Al. Piru (1988).
Doctor în științe filologice al Universității din Bucureşti, cu teza „Barocul în proza lui Arghezi”, coordonator Al. Piru (1988).
Redactor la Secţia Literară a ziarului „Scânteia” (1964-1971). Instructor la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste (1972). Șef de secție la Editura Eminescu (1973-1975), redactor-şef (1975-1991) şi redactor principal (1991-1995). Redactor la Editura Fundaţiei Culturale Române (1995). Redactor la Societatea Română de Televiziune (1995-1996).
Debutul publicistic în ziarul „Scânteia”, cronică literară (1965).
Colaborări la: „Luceafărul”, „România literară”, „Tomis”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Caietul Teatrului National”, „Cronica”.
Colaborări la: „Luceafărul”, „România literară”, „Tomis”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Caietul Teatrului National”, „Cronica”.
Volume publicate: Creație și viață (Editura Eminescu, București, 1978), Vârstele lui Proteu (Editura Eminescu, București 1986), Vedere dinspre Eyub (Editura Cartea Românească, București, 1986), Barocul în proza lui Arghezi (Editura Minerva, București 1988), Gânduri în asfințit. Jurnal de idei (Editura Eminescu, București, 1999), Întoarcere în Tibet – un vis împlinit (Editura Norma, București, 2015).
A întocmit următoarele ediții: G.M. Cantacuzino: Izvoare și popasuri (Editura Eminescu, București, 1977), Pătrar de veghe (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977); N. Iorga, Istoria românilor prin călători (Editura Eminescu, București, 1981); I.L. Caragiale, Momente (Editura Minerva, București, 1981); Nicolae B. Cantacuzino, Amintirile unui diplomat român (Editura Apollonia, Iași, 1994); Mihail Villara (Mihail Fărcășanu), Frunzele nu mai sunt aceleași (Editura Fundației Culturale Romane, București, 1997).
12 martie 1941-22 aprilie 2022, București
Liceul „Sf. Iosif”, ulterior, Liceul „I.L.
Caragiale”, din București (1947-1957).
Facultatea de Filologie a Universității
din București (1957-1962).
Doctorat la Facultatea de Filologie a
Universității din București, cu teza "Preromantismul
românesc", coordonată de D. Păcurariu (1970).
Profesor de limba și literatura română
la Şcoala Generală nr. 1 din Urziceni (1962-1964), paleograf la Serviciul
Colecții speciale al Bibliotecii Centrale de Stat (1964-1968), secretar
științific al Societății de Ştiințe Filologice (1966-1972), cercetător
științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al
Academiei Române (1972-1992). Conferențiar (1992-1994) şi profesor
(1994-2011) la Facultatea de Litere a
Universităţii din București. Şeful Catedrei de literatură română (2000-2008).
Vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1994-2003).
Preşedinte al Asociaţiei de Literatură Generală şi
Comparată din România (2009-2011).
Debut publicistic în revista „Contemporanul” (1961).
Colaborări la „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Limbă și
literatură”, „Limba română”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Adevărul literar și
artistic”, „Observator cultural”, „Revue roumaine d’études littéraires”, „Revue de littérature comparée” (Franța), „Revista de filología románica” (Spania)
Debut în volum cu Preromantismul românesc, 1971.
Volume publicate: Introducere în opera lui Gr. Alexandrescu (1973); Literatura română și Orientul (1975); Scriitori şi curente (Bucureşti,
1982); Ion Heliade Rădulescu: o biografie
a omului și a operei (1986); Lectura
textului (1986); Clasicii noștri
(1996); Cămașa lui Nessus. Eseuri despre
exil (2000); Literatură și biografie
(2005); Mistificțiuni (2008; ed. a
doua, revăzută și mărită, 2016); Poarta
neagră (2013); Lâna de aur (2015);
Am fost martor (2017), O istorie descriptivă a
literaturii române. Epoca premodernă (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2019).
Antologii: Călători români în Africa (1983); Călători români și călătoriile lor
în sec. al XIX-lea (2018).
Ediţii îngrijite: N. Filimon, Opere, vol. I-II (în colaborare cu G. Baiculescu,
1975); Dimitrie Ralet, Suvenire și
impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole (1979; ed. a
doua, 1992, Chișinău); D. Caracostea, Scrieri
alese, vol. I (1986), vol. II (1988), vol. III (1992); Dinicu Golescu, Scrieri (1990); Radu Rosetti, Amintiri, vol. I (1996), Ion Heliade
Rădulescu, Opere, vol. I-II (2002);
V. Boerescu, Din impresiile unui călător
prin țară, 1857 (2007).
Premiul Academiei Republicii Socialiste
România pentru istorie literară, 1986, pentru Ion Heliade Rădulescu: o biografie; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru ediții critice, 1983, pentru ediția M. Gaster, Literatura populară română; Premiul
revistei „Convorbiri literare” pentru întreaga activitate literară, 2014; Premiul
Uniunii Scriitorilor pentru istorie literară, 2015, pentru Lâna de aur; Premiul Opera Omnia
pe anul 2015 al Filialei București – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a
Uniunii Scriitorilor din România.