Pagini

A




Georgeta ADAM
(Numele înainte de căsătorie: Georgeta Neculiţă)

Născută la 21 septembrie 1946, Rogojeni, jud. Galaţi.
Şcoala generală Rogojeni, jud. Galaţi (1953-1960), Şcoala Medie Năvodari, jud. Constanţa, secţia real, (1960-1964).
Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti, specialitatea limba şi literatura română (1965-1970).
Studii postuniversitare de ziaristică la Facultatea de Ziaristică, Universitatea Bucureşti (1976).
Doctorat în filologie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, cu o teză despre „Structuri ale imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane”; coordonator ştiinţific Ana Selejan  (2008).
Angajată consultant filolog la Centrul de Documentare şi Publicaţii Tehnice al Ministerului Industriei Uşoare (1970-1972), redactor la Televiziunea Română (1972-1977), realizator la Societatea Română de Radiodifuziune (1977-1994; 1996-2004). Membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului (1994-1996). Director al Editurii „Adam” (1994-2010). Conferenţiar asociat la Facultatea de Jurnalistică a Universităţii „Ovidius”, Constanţa (2002-2003); lector asociat la Catedra de jurnalism şi comunicare a Universităţii „Andrei Şaguna”, Constanţa (2005-2007); lector asociat la Universitatea „Spiru Haret” (2007-2009).
Fondatoare şi preşedintă a Asociaţiei Jurnalistelor din România „Ariadna” (din 1992). Pensionară din 2004.
Distinsă cu „Ordinul Ziariştilor”, clasa I aur, de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (2002).
A realizat documentare, interviuri şi dezbateri radiofonice în cadrul unor emisiuni precum: „Universul artelor” (1990-1994), „Invitatul special” (1996-2003), „Cum vă place” (1996-2003), „Anonimi celebri” (1996), „Floare de latinitate” (1996-2005), „Evenimente internaţionale” (2001-2003), „Tentaţii culturale de seară” (2001-2003), „Idei în nocturnă – „Autograf” (2000-2003), „Vârsta de aur” (2002-2003), „Distinguo” (2003-2004). Scenarii de radio şi de televiziune consacrate unor personalităţi ca: Eminescu, Sadoveanu, Arghezi, Brâncuşi, Radu Tudoran, Borges. Piese şi scenarii dedicate copiilor la Radio România („Dicţionar  de personaje pentru copii”, „Caruselul copiilor”, „Noapte bună, copii!” etc.).
Colaborări la „Adevărul”, „Adevărul literar şi artistic”, „Ardealul literar”, „Timpul”, „Literatura şi arta”, „Sud-Est”, „Curentul internaţional” (München), „Pro Saeculum”, „Oglinda literară”, „Negru şi alb”, „Litere”, „Limbă şi literatură română” ş.a. Numeroase cursuri şi studii pentru diferite publicaţii şi organisme interne şi internaţionale referitoare la fenomenul media.
Contribuţii în volumele: 80 de ani de radiofonie în România. Voci în eter, Studii şi cercetări de istorie a presei, Vol. II (Editura Junimea, Iaşi, 2009); Mircea Eliade. Perenniality and universality of archetypes, Journal of Central & East European Studies (The Korean Association of the Central & East European Studies, Seoul,  2009); Limba română – paradigma exilului, în Ilie Rad (coordonator), Jurnalism românesc în exil şi diasporă, Bucureşti: Tritonic, 2010) ş.a.
Debut sub numele Georgeta Neculiţă în culegerea de poezie şi proză Dialoguri de pe malul mării (Ediţie alcătuită şi îngrijită de Marin Porumbescu, Casa regională a creaţiei populare Dobrogea, 1964)..
Volume publicate: Bat clopotele pentru Basarabia (în colaborare cu Ioan Adam; Editura Eminescu, Bucureşti, 1995); China, început de dragoste (Editura Adam, Bucureşti, 1995); Proba exilului (în colaborare cu Ioan Adam; Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 2002); Clepsidra cu mărturii (Proba exilului, II) (Editura Adam, Bucureşti, 2003); Paradisul infernal (Proba exilului, III) (Editura Adam, Bucureşti, 2004); Imaginarul poeziei feminine. O secţiune de aur (Editura Niculescu, Bucureşti, 2010).
Ediţii critice: G.C. Nicolescu – Duiliu Zamfirescu (în colaborare cu Ioan Adam, Editura Eminescu, 1980); Duiliu Zamfirescu, Opere (vol. V, VI; în colaborare cu Ioan Adam; Editura Minerva, Bucureşti, 1982, 1987); Duiliu Zamfirescu, Integrala romanelor. I, (în colaborare cu Ioan Adam;  Editura Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2015; Mircea Ciobanu, Iniţieri şi iluminaţii (traduceri de Ada-Michaela Ciobanu), (în colaborare cu Ioan Adam; Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2018).
Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul Bat clopotele pentru Basarabia (1996), Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române pentru ediţii critice (2015).





Ioan ADAM
(în actele oficiale Ioan-Gheorghe Adam)

Născut la 19 august 1946, Mediaş, judeţul Sibiu.
A urmat cursurile şcolii generale şi liceale la Şcoala medie nr. 2 (1953-1960). Din 1960 liceul îşi reia vechiul nume, „Stephan Ludwig Roth”, al cărui elev a fost între anii 1960-1963. Între 1963-1964, elev la noul liceu „Axente Sever”.
Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti (1964-1969).
Doctorat în Filologie la Universitatea Bucureşti, cu o teză despre „Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu”; coordonator ştiinţific: Dimitrie Păcurariu (2000),
Redactor la ziarul „Scânteia”, secţia Literatură şi Artă (1969-1974), şeful secţiei Cultură la ziarul „Scânteia tineretului” (1974-1983); publicist-comentator în secţia Cultură a ziarului „Scânteia” (1983-1988); lector-principal la Editura Eminescu (1988-1991); publicist-comentator în secţia Cultură a ziarului „Adevărul” (1991-1992); consilier parlamentar, publicist la săptămânalul „Parlamentul” (1992-1993); redactor-şef adjunct la cotidianul „Vocea României” (1993-1996); realizator-coordonator de programe culturale la Radio România Tineret (Societatea Română de Radiodifuziune; 1996-2002); realizator la Redacţia Literatură-Arte a Societăţii Române de Radiodifuziune (din 2002). Profesor la Universitatea Româno-Canadiană din Braşov (din 2001). Pensionar din 2010.
Debut publicistic în revista „Lumea”, nr. 6/1994.
Colaborări la: Adevărul literar şi artistic” „Argeş”, „Astra”, „Biblioteca”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Datina”, „Literatura şi Arta”, „Litere”, „Luceafărul”, „Oglinda literară”, „Oraşul”, „Pro Saeculum”, „România literară”, „Steaua”, „Sud-Est”, „Transilvania”, „Tribuna”, „V”, „Vatra”, „Viaţa Românească” ş.a.
Volume publicate: Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu (eseu), (Editura Minerva, Bucureşti, 1979; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită. Editura Zedax, Focşani, 2002); Planetariu (eseuri, critică şi istorie literară), (Editura Eminescu, Bucureşti, 1984);Bat clopotele pentru Basarabia (publicistică), (în colaborare cu Georgeta Adam; Editura Eminescu, Bucureşti, 1995); Inelele lui Saturn (eseuri, critică şi istorie literară), (Editura Albatros, Bucureşti, 1998); Panteon regăsit. O galerie ilustrată a oamenilor politici români (Editura 100+1 Gramar, Bucureşti, 2000; ediţia a II-a, revăzută, extinsă, cu texte prezentate, adnotate şi bibliografie adusă la zi, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2018);Oglinda şi modelele. Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu (Editura 100+1 Gramar, Bucureşti, 2001); Proba exilului (publicistică), (în colaborare cu Georgeta Adam; Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 2002); Parole în Balcania (publicistică), (Editura Adam, Bucureşti, 2003); Zidul şi Litera (eseuri), (Editura Adam, Bucureşti, 2004); Oglinda de cerneală. File dintr-un jurnal de tranziţie 1991-2005 (publicistică), (Editura Adam, Bucureşti, 2005); Povestea vorbelor. O istorie secretă a limbii române (Editura Paralela 45, Piteşti, 2007); Afinităţi selective (studii, eseuri, cronici), (Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2012).
Antologii realizate: Miron Radu Paraschivescu, Poezii (Editura Minerva, Colecţia „Arcade”, Bucureşti, 1983); Duiliu Zamfirescu interpretat de… (Editura Eminescu, Colecţia „Biblioteca critică”, Bucureşti, 1976); Ion Pillat, Pe Argeş în sus (Editura Minerva, Colecţia „Arcade”, Bucureşti, 1984); Gh. Brăescu, Unde stă norocul (Editura Minerva, Colecţia „Arcade”, Bucureşti, 1989); Ion Pillat, Casa amintirii (Editura Minerva, Colecţia „Arcade”, Bucureşti, 1996); Mihai Beniuc, Ultima scrisoare de dragoste (poezii), (Editura Grai şi Suflet – Cultura Naţională, Colecţia „Hyperion”, Bucureşti, 1999).
A îngrijit următoarele ediţii: Duiliu Zamfirescu, Viaţa la ţară (Editura Minerva, Colecţia „Arcade”, Bucureşti, 1976; ediţia a II-a, revăzută, Editura Alfa, Iaşi, 2017); G.C. Nicolescu, Duiliu Zamfirescu (în colaborare cu Georgeta Adam; Editura Eminescu, Bucureşti, 1980); Duiliu Zamfirescu, Opere, 5, Publicistică (1881-1908) (în colaborare cu Mihai Gafiţa; Editura Minerva, Bucureşti, 1982); G. Călinescu, Enigma Otiliei (Editura Minerva, Colecţia „Arcade”, Bucureşti, 1984); Duiliu Zamfirescu, Opere, 6, Partea I, Publicistică (1909–1916) şi Partea a II-a. Publicistică şi memorialistică (1917–1921) (în colaborare cu Georgeta Adam, Editura Minerva, Bucureşti, 1987); Grigore Ghica, Să pot trăi (Editura Clusium, Seria „Mărturii”, Cluj-Napoca, 1992); I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută (Editura Porto-Franco, Galaţi, 1993); Duiliu Zamfirescu, Opere (I). Poezii şi nuvele (Editura Porto-Franco, Galaţi, 1996); Duiliu Zamfirescu, În Basarabia (Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2012); Duiliu Zamfirescu, Scrieri de tinereţe (Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2013); Duiliu Zamfirescu, Integrala romanelor (în colaborare cu Georgeta Adam, Academia Română şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2014); Duiliu Zamfirescu, Scrieri regăsite (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016); Mircea Ciobanu, Iniţieri şi iluminaţii (traduceri de Ada-Michaela Ciobanu), (în colaborare cu Georgeta Adam; Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2018).
Contribuţii la lucrări colective: Călătorie spre izvoare (Antologie de reportaje)(Editura Eminescu, Bucureşti, 1986); „Un homo duplex: Nicolaus Olahus, Nicolae Olachus, umanistá latino transilvano” (traducător: Nicolae Luca), în Transilvania Latina dalla romanità alla romenità, Convegno Internationale di studi, Fondazione Cassamarca, Treviso, Italia, 2002);  „Barbu Paris Mumuleanu, poeta di transizione tra tempi e mondi”, în La cultura rumena tra l’Occidente e l’Oriente: gli umanesimi greco-bizantino, latino e slavo. Convegno Internationale di studi, Fondazione Cassamarca, Treviso, 2004); Timp şi răstimp (Editura Semne, Bucureşti, 2004); 100 cei mai mari scriitori români (coordonator: Mircea Ghiţulescu; Editura Lider, Editura Star, Bucureşti, f.a.); Experimentul Focşani (coordonator: Teodora Fîntînaru. Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2007); Duiliu Zamfirescu. 150 de ani de la naştere (coordonator: Teodora Fîntînaru. Antologie de Nicoleta Oprişan. Editura Andrew, Focşani, 2008); Mass-media: între document şi interpretare. Studii şi cercetări de istorie a presei (Coordonator: Silvia Grossu. Centrul Editorial-Poligrafic USM, Chişinău, 2012); Dicţionarul academicienilor vrânceni (coordonator: Costică Neagu, Editura Tera, Focşani, 2018).
Traduceri: Gérard Bayo, Revolta lui Arthur Rimbaud (La Révolte d’Arthur Rimbaud)(în colaborare cu Robert Adam; Editura Eminescu, Bucureşti, 1998).
Premiul  Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, pentru volumul Bat clopotele pentru Basarabia (1996), Premiul Cartea Anului, decernat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti pentru Povestea vorbelor... (2007), Premiul „Marin Bucur” al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni pentru ediţia Duiliu Zamfirescu, Scrieri de tinereţe (2013), Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române, pentru ediţia Duiliu Zamfirescu, Integrala romanelor (2015).

             

Mircea ANGHELESCU

         Născut în București, la 12 martie 1941.
Liceul „Sf. Iosif”, ulterior, Liceul „I.L. Caragiale”, din București (1947-1957).
Facultatea de Filologie a Universității din București (1957-1962).
Doctorat la Facultatea de Filologie a Universității din București, cu teza "Preromantismul românesc", coordonată de D. Păcurariu (1970).
Profesor de limba și literatura română la Şcoala Generală nr. 1 din Urziceni (1962-1964), paleograf la Serviciul Colecții speciale al Bibliotecii Centrale de Stat (1964-1968), secretar științific al Societății de Ştiințe Filologice (1966-1972), cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (1972-1992). Conferențiar (1992-1994) şi profesor (1994-2011)  la Facultatea de Litere a Universităţii din București. Şeful Catedrei de literatură română (2000-2008).
Vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1994-2003).
Preşedinte al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România (2009-2011).
Debut publicistic în revista „Contemporanul” (1961).
Colaborări laGazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Limbă și literatură”, „Limba română”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Adevărul literar și artistic”, „Observator cultural”, Revue roumaine d’études littéraires”, „Revue de littérature comparée” (Franța), „Revista de filología románica” (Spania)
Debut în volum cu Preromantismul românesc, 1971.
Volume publicate: Introducere în opera lui Gr. Alexandrescu (1973); Literatura română și Orientul (1975); Scriitori şi curente (Bucureşti, 1982); Ion Heliade Rădulescu: o biografie a omului și a operei (1986); Lectura textului (1986); Clasicii noștri (1996); Cămașa lui Nessus. Eseuri despre exil (2000); Literatură și biografie (2005); Mistificțiuni (2008; ed. a doua, revăzută și mărită, 2016); Poarta neagră (2013); Lâna de aur (2015); Am fost martor (2017), O istorie descriptivă a literaturii române. Epoca premodernă (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2019).
Antologii: Călători români în Africa (1983); Călători români și călătoriile lor în sec. al XIX-lea (2018).
Ediţii îngrijite: N. Filimon, Opere, vol. I-II (în colaborare cu G. Baiculescu, 1975); Dimitrie Ralet, Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole (1979; ed. a doua, 1992, Chișinău); D. Caracostea, Scrieri alese, vol. I (1986), vol. II (1988), vol. III (1992); Dinicu Golescu, Scrieri (1990); Radu Rosetti, Amintiri, vol. I (1996), Ion Heliade Rădulescu, Opere, vol. I-II (2002); V. Boerescu, Din impresiile unui călător prin țară, 1857 (2007).
Premiul Academiei Republicii Socialiste România pentru istorie literară, 1986, pentru Ion Heliade Rădulescu: o biografie; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru ediții critice, 1983, pentru ediția M. Gaster, Literatura populară română; Premiul revistei „Convorbiri literare” pentru întreaga activitate literară, 2014; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru istorie literară, 2015, pentru Lâna de aur; Premiul Opera Omnia pe anul 2015 al Filialei București – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România.