Petre
FLOREA
Născut
la 27 octombrie 1940, în comuna Bascov, județul Argeş.
Studii
elementare în comuna Bascov. Liceul „I.C. Brătianu” din Piteşti,
Facultatea
de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1957-1962).
Bibliotecar,
apoi şef de birou la Biblioteca Militară Naţională din Bucureşti (1965-2004).
Debut
publicistic la „Îndrumătorul cultural-artistic din armată” (1969). Colaborări
la: „Viaţa militară”, „Memoriile Secţiei
de ştiinţe istorice”, „România literară”, „Săptămâna culturală a Capitalei”, „Magazin
istoric”, „Limba română”, „Biblioteca”, „Apărarea patriei”, „Memoriile Comisiei
de folclor”, „Academica”, „Bibliograhie
internationale d'histoire militaire” (Berna), „Viaţa armatei”, „Biblioteca
Bucureştilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Observatorul militar”, „Detectiv cultural”.
Volume
publicate: Participarea României la
războiul antihitlerist, oglindită in literatura beletristică şi memorialistică,
în dramaturgia şi cinematografia românească, bibliografie selectivă (coautor; Tipografia Militară a Ministerului
Apărării Naţionale, Bucureşti, ediţia I – 1972, ediţia a II-a – 1974), Manualul bibliotecarului din armată
(coautor; Biblioteca Centrală a Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti,
1984), Bărbaţi ai datoriei, 1848-1849.
Mic dicţionar (coautori: Maria Totu, Paul Abrudan; Editura Militară, Bucureşti,
1984), Târgul Moşilor, o emblemă
dispărută a oraşului Bucureşti (Centrul de Conservare şi Valorificare a
Tradiţiei şi Creaţiei Populare al Municipiului Bucureşti, 1999), De bello (Societatea Scriitorilor
Militari, Bucureşti, 2004), Domnul de
rouă (Societatea Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2005), Însemnări de istorie literară (Editura
Ars Docendi. Bucureşti, 2011), Poveste
neterminată (Editura Detectiv literar, Bucureşti, 2018), Alte însemnări
(Editura Detectiv Literar, Bucureşti, 2019), Note literare (Editura Detectiv Literar, București, 2021), Revista Egalitatea. 1890-1914, (Editura Detectiv Literar, București, 2022).
A
îngrijit următoarele ediţii:: Tudor Pamfile, Dragostea în datina tineretului român (Editura Saeculum I.O., Bucureşti,
1998), Tudor Pamfile, Bol şi leacuri la
oameni, vite şi păsări (Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 1999), Petre
Ispirescu, Schiţă de calendar popular
pentru bucureșteni
(Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare al
Municipiului Bucureşti, 2000), Mihai Lupescu, Bucătăria tradiţională românească (Editura Saeculum I.O., Bucureşti,
2001), Simion Florea Marian, Tudor Pamfile, Mihai Lupescu, Cromatica poporului român (Editura Saeculum I.O., Bucureşti 2002),
M. Gaster, Studii de folclor comparat
(Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2003), Biblioteca Militară Naţională.
Istorie şi actualitate (Editura Militară, Bucureşti 2005), Anton Balotă, Izvoarele baladei populare româneşti (Editura
Saeculum I.O., Bucureşti, 2005), Florin Nicolescu, Despre Paul Valéry şi alte eseuri (Editura „Detectiv cultural”, Bucureşti,
2014), Stoian Gh. Tudor, Hotel Maidan şi alte
proze (Editura „Detectiv cultural”, Bucureşti 2015).
Premiul
„George Florin Cozma”, acordat de Societatea Scriitorilor Militari (2005).
Ordinul
naţional „Pentru merit”, în grad de cavaler.
Nicolae FLORESCU
(12 octombrie 1942-7
noiembrie 2013, Bucureşti)
Liceul „Dimitrie
Cantemir”, din Bucureşti (1956-1960), Facultatea de Filologie, Secţia limba şi
literatura română, de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi (1961-1966).
Doctorat la
Universitatea din Bucureşti, cu teza „Evoluţia metodelor de cercetare a
literaturii române vechi”, coordonatori ştiinţifici: Dan Simonescu şi Dimitrie
Păcurariu (1996).
Redactor (din 1966)
şi apoi realizator în Redacţia Emisiunilor Culturale din Radiodifuziunea Română
(„Matineu literar”, „Saeculum”,
„Manuscris radiofonic”, „Acasă la...” etc.).
Redactor, secretar
de redacţie, apoi, redactor-şef adjunct la revista „Manuscriptum” (1971-1982).
Cercetător
ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară ,,G. Călinescu” al
Academiei Române, unde a coordonat „Revista de istorie şi teorie literară”
(1983-1991).
Reînfiinţează, în
1991, revista „Jurnalul literar” (serie nouă), al cărei redactor-şef este până
în noiembrie 2013.
Debut publicistic în
anii studenţiei, la revista „Iaşiul literar” (1962).
Lucrări publicate: Biografii posibile (în colaborare cu
Ileana Corbea; Editura Eminescu, Bucureşti, 3 volume – 1973,1976,1984). Profitabila condiţie. Romanul aventurilor
secrete (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1983), Itinerarii mirabile. Proiecţii ale imaginarului (Editura Eminescu,
Bucureşti, 1991), Istoriografia
literaturii române vechi. I, Evoluţia metodelor de cercetare (Editura
Jurnalul Literar, Bucureşti, 1996), Întoarcerea
proscrişilor. Reevaluări ale literaturii exilului (Editura Jurnalul
Literar, Bucureşti, 1998), Noi, cei din
pădure (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2000), Divagaţiuni cu Anton Holban (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti,
2001), Nicolae Cartojan, regăsind calea
spre Padova (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2001), Resemnarea cavalerilor. Reevaluări critice şi
memorialistice ale literaturii exilului (în colaborare cu Ileana Corbea;
Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2002), Menirea
pribegilor. Reevaluări critice ale literaturii exilului (Editura Jurnalul
Literar, Bucureşti 2003), Convorbiri în
timp (Editura Societăţii Române de
Radiodifuziune, 2003), Înapoi la
Aristarc. Rezistenţa prin cultură, vol. I (Editura Jurnalul Literar,
Bucureşti, 2009), Înapoi la Aristarc,
vol. II I (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2010), Mihail Sadoveanu, între realitate şi mit I (Editura Jurnalul
Literar, Bucureşti, 2010), Vintilă Horia,
între ,,ieşirea din a exista şi intrarea în a fi” (Editura Jurnalul
Literar, Bucureşti, 2014). Postum: „...în numele celor proscriși” (Sub
redacția Ileana Corbea-Florescu, Editura Jurnalul literar, București, 2021).
A îngrijit ediţii
din: Anton Holban, Jocurile Daniei
(Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1971); Octav Șuluţiu, Jurnal (Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1975); Pavel Dan, Ultimul capitol. Proza
inedită (Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1976); Anton Holban, Pseudojurnal (Editura
Minerva, Bucureşti, 1978); Octavian Vuia, Regăsirea
în Pascal şi alte ,,analize” heideggeriene (Editura Jurnalul Literar,
Bucureşti, 1997); Mircea Eliade, Maddalena,
nuvele (Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 1996).
Născut la 20 decembrie
1955, în București.
A urmat cursurile Școlii generale nr.
124 (1962-1970), ale Liceului „Gheorghe Lazăr” din București (1970-1974). Facultatea
de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București (1975-1979).
Doctorat în anul 1997, la Universitatea
din București, cu teza „Arte poetice latine (sec. I. a. Chr.-sec. I p. Chr.)”, conducător
ştiinţific I. Fischer.
Profesor de limba latină și limba română la Liceul „Ady
Endre”, din București (1979-1981) şi profesor de limba latină la şcoli generale
din București (1981-1986).
Asistent universitar, lector, conferenţiar, profesor la
Catedra de Limbi Romanice, Clasice și Orientale (ulterior, din 2011, Departamentul
de Filologie Clasică și Neogreacă) a Facultății de Limbi și Literaturi Străine
(din 1986).
Profesor asociat
la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier (1991).
Șef de catedră (2000-2004), prodecan
(2004-2012), decan (2012-2016, 2016-2020) al Facultății de Limbi și Literaturi
Străine a Universității din București.
Debut publicistic în revista „Teatru” (1976).
Colaborări la: „Teatru”, „Cahiers Roumains
d’ Études Littéraires”, „România literară”, „Viața românească”, „Observator
cultural”, „Timpul”, „Argeș”, „Vatra”, „Vatra veche”, „Vox Latina” (Saarbrücken, Germania), „Latomus” (Belgia), „Klio” (Germania), „Ricognizioni. Rivista di Lingue, Letterature e Culture Moderne” (Torino), „Dilema veche”, „Contemporanul. Ideea
europeană”, „Hyperion”, „Flacăra lui Adrian Păunescu”
etc.
Volume publicate: Poetica latină clasică (debut, București,
Editura Fundației România de Mâine, 1997; Poetica lui
Hasdeu (Editura Roza Vânturilor,
2006); Poeții latini și poezia lor. De la Lucilius la Martialis. Vol. I. (Editura Universității
din București, 2007); Clasic
printre postmoderni. Studii, eseuri, cronici. (Editura Princeps Edit, 2008;
ediția a II-a, ibid.,
2009); Scrisori din mica mea latinitate
(Editura Muzeul Literaturii Române, 2010); Ianus.
Editat de Lidia Vianu. Ediție online (Contemporary Literature Press,
2014; http://editura.mttlc.ro); ediția
tipărită: Ianus (Editura Alfa, 2015);
Antichitatea ca viitor. O pagină de
istorie a filologiei clasice românești
contemporane (Editura
Universității din București,
2017; http://editura-unibuc.ro, Eu,
Cicero. Romanul lui Eric (Albatros, 2004); Jurnal din anii ’70. Agenda (Tiparg: Pitești,
2011); Teatru scris. Măgarul de aur
după romanul lui Apuleius. Ruben și Dionis, după ”Sărmanul Dionis”
(Eikon, 2016), Îngerul orb/L'Ange aveugle, versuri, bilingv (Editura Arhipelag XXI, Târgu Mureș, 2021), Simfonia cetății. Note despre modelul peren și actualitatea Antichității (Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2023)
A realizat antologia: Konstantinos P.
Kavafis, Alfabetul poetic. Selecție și studiu introductiv Un poet pentru eternitate de Liviu
Franga. Epilog de Jacques Bouchard. Ediție în 12 limbi îngrijită de Elena Lazăr și Liviu Franga. Volum
ilustrat cu lucrări ale pictorului Gh. I. Anghel. București, Editura Omonia, col.
Biblioteca de Literatură Neoelenă, 2011; VII-XXX + 458 p. Ed. engleză: Konstantinos P. Kavafis, To piitiko
alfavito. Constantine P. Cavafis, The Poetik Alphabet. Selection and
introductory study: Liviu Franga. Epilogue: Jacques Bouchard. Edition in 12
languages under the care of Elena Lazăr and Liviu Franga. Foreword by H. E.
Andreas Zaimis and Professor Emmanouel Yannakoudakis. Sponsor’s greeting: Ekaterini
Sofianou. Bucharest, Omonia Publishing House, 2017. Volume illustrated with the
works by painter Gheorghe I. Anghel. A
îngrijit ediţiile: Homer. Iliada.
Traducere în metrul original de George Murnu. Îngrijirea ediției, studiu introductiv, note
și glosar, București, Editura Univers, 1985;
ediția a
II-a, revăzută și
adăugită, cu un studiu introductiv nou, note, notă asupra ediției și glosar, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995;
Alexandru Lascarov-Moldovanu, Buga.
Roman istoric. În colaborare cu Dora Mezdrea. Cu o prefață de..., București, Editura Muzeul
Literaturii Române, 2002 (descoperirea și publicarea manuscrisului original îi aparține lui Liviu Franga); N. I.
Herescu, Destin fără moarte (Pentru
clasicism). Ediție
îngrijită, notă asupra colecției,
notă asupra ediției,
studiu introductiv Colecția
Primordialia (inițiată
și coordonată de Liviu
Franga). București,
Editura Muzeul Național
al Literaturii Române, 2011.
Premiul
„Petru Creția”
pentru filologie clasică al Muzeului Național al Literaturii Române pentru volumul Clasic printre postmoderni (2008). Premiul „Cartea anului”, din partea Filialei
București –
Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul Konstantinos
Kavafis ,The Poetic Alphabet. Alfabetul Poetic (2017).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu