I

Marin IANCU      

Născut în localitatea Alunișu, jud. Cluj, la 10 martie 1950 După școala primară în satul natal, urmează cursurile gimnaziale în comuna Sâncraiu, jud. Cluj (1961-1965), liceul în orașul Huedin (1965-1969), Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (1969-1970) și Facultatea de Litere, Universitatea București (1970-1973).

Doctorat la Universitatea din București, în 2003, cu teza „Personajul  în proza lui Marin Preda”, coordonator științific Alec Hanță.   

Profesor de limba și literatura română la Școala Gimnazială Nr. 1, Voluntari, jud. Ilfov, și la  Colegiul Bilingv „G. Coșbuc”, București.  Secretar al Societății de Științe Filologice din România. Filiala București (1989-2000). Inspector școlar general al jud. Ilfov, fost Sector Agricol Ilfov (1988-1989), inspector școlar de specialitate la Inspectoratul Școlar al Municipiului București (1990-2014). Autor al unui număr de 17 manuale de limba și literatura română (clasele V-XII) și al unor ghiduri, volume de metodică și auxiliare școlare.

Debut publicistic în „Scânteia tineretului” (1983). Debut în volum: Călătorie spre izvoare. Antologie de reportaje, București, Editura „Eminescu”, 1986.

Redactor la revistele „Limba și literatura română”, „Litere”, „Pro Saeculum”, „Ardealul literar” și „Vatra veche”.

Rubrici de cronică literară în „Pro Saeculum”, „Vatra veche”, „Litere” și „Ardealul literar”. A mai colaborat la: „Tribuna”, „Suplimentul literar-artistic al ziarului Tineretul liber”, „Ramuri”, „România literară”, „Axioma”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Preocupări didactice”, „Bucovina literară”, „Ateneu”, „13 Plus”, „Cultura”, „Jurnalul literar”, „Discobolul”, „Acasă”, „Actualitatea literară”, „Argeș”, „Luceafărul”, „Antares”, „Destine”, „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri didactice”, „Examene”, „Tribuna învățământului” și „Buletinul Societății de Științe Filologice”. 

Volume publicate: Călătorie spre izvoare (în colaborare, 1986); Lectura literară în gimnaziu (1994); Dicționar de critică literară (1995); Al. Piru. Studiu monografic (1995); Marin Preda. Dicționar de personaje (în colaborare, 1996); G. Coșbuc. Interferențe literare (în colaborare, 1996); Antologie de literatură universală (în colaborare, 1996); Dicționar de personaje călinesciene (2000); Nevoia de modele. Interviuri pe teme de istorie literară (2003; ediția a II-a, 2014); Al. Piru. Severitatea spiritului critic (2003); Creangă, altfel (în colaborare, 2008); Marin Preda. Reflecții, amintiri, confesiuni (2010); Simbolismul românesc (în colaborare, 2007); De la Siliștea-Gumești la „Cheia” Rosetti. Dicționarul personajelor lui Marin Preda (ediţia I - 2013; ediţia a doua, rev. şi ad. - 2019); Marin Preda, el însuși (2013); Portret de grup. Albatros, Sârmă ghimpată, Gândul nostru (2013); Convorbiri cu Mircea Popa și provincia sa  (2013); Alunișu. Cea mai frumoasă poveste (studiu monografic) (2014; Amintiri în zigzag. Marin Iancu în dialog cu Teofil Răchițeanu (2016), Cronicar de ocazie, Poezie şi proză (Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2019), Evocări şi comentarii critice (Editura Editgraph, Buzău, 2019), Lumea personajelor lui Marin Preda (Editgraph, Buzău., 2021; Ediție revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2023), Teofil Răchițeanu - 80. Dosar de receptare critică (Editura Scriptor, Cluj-Napoca, 2022), Exerciții de lectură. Poezie și proză (Editgraph, Buzău, 2023), Radiografii critice (Editgraph, Buzău, 2023),

Antologii: Poezia Războiului de Reîntregire a Neamului și a Marii Uniri (2018). Marin Preda, el însuşi, Reflecţii, opinii literare, confesiuni şi pilde morale (Editura Editgraph, Buzău, 2019).

A îngrijit ediții din Ion Creangă (Amintiri din copilărie (1997) și Mihai Eminescu, Proză literară (1997).

Stancu ILIN

     23 noiembrie 1933, comuna Fărcaşele, judeţul Olt-12 octombrie 2020, București.

Şcoala primară Fărcaşele, Olt (1941-1945), Gimnaziul Unic Caracal (1945-1948), Liceul „Gheorghe Chiţu” din Craiova (1948 -1952).  Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1952-1957).

Doctorat în filologie la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, al Academiei Române, cu teza „Liviu Rebreanu în lumina manuscriselor şi a corespondenţei sale”; conducător ştiinţific Ovidiu Papadima (1978).

Bursier al Fundaţiei „Alexander von Humboldt” la Universitatea din Tübingen (1969-1971). Stagiu de documentare la Universitatea din Bonn (1992).

Cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie Literară şi Folclor al Academiei Române (ulterior, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” – 1957-1999). Secretar ştiinţific al Institutului între anii 1958-1962, sub direcţia lui G. Călinescu, şi 1996-1999, sub direcţia lui Dan Grigorescu.

      Colaborări la: „Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viaţa Românească”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Manuscriptum”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Limbă şi literatură”, „Cronica”, „Memoriile Secţiei de Ştiinţe Filologice, Literatură şi Arte”, „Magazin istoric”, „Cugetarea”, „Interpress” (Varşovia), „Revista de lingvistică şi ştiinţă literară” (Chişinău).

Volume publicate: Liviu Rebreanu în atelierul de creaţie (Editura Minerva, Bucureşti, 1985), Liviu Rebreanu în agora (Editura Minerva, Bucureşti, 1988), Convergenţe (Editura Floarea Darurilor, Bucureşti, 2004), D’ale lui Caragiale (Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2016),  Bogdan Petriceicu Hasdeu, scriitorul (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2017).

Contribuţii la volume colective: Istoria literaturii române, II (Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1968), Metodologia istoriei şi criticii literare (Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1969), Reviste literare româneşti din secolul al XIX–lea (Editura Minerva, Bucureşti, 1970). Studii de literatură universală şi comparată (Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1971), Reviste progresiste româneşti interbelice, Editura Minerva, Bucureşti, 1972), Reviste literare româneşti din ultimele decenii ale secolului al XIX–lea (Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1974), Reviste literare româneşti de la începutul secolului al XX–lea (Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1976), Literatura română contemporană. I. Poezia (Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1980), Atitudini şi polemici în presa literară interbelică, Editura Universităţii Bucureşti, 1984), Bibliografia I.L. Caragiale în periodice, I–II (Editura „Grai şi Suflet”, Bucureşti, 1997), Dicţionarul General al Literaturii Române, vol. I-VI (50 de articole) (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004 -2009).

A îngrijit următoarele ediţii: Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor (Editura Minerva, Bucureşti, 1985); B.P. Hasdeu, Opere, I–VI, ediţie critică (volumele II, IV în colaborare cu I. Oprişan) (Editura Minerva, 1984-2004); B.P. Hasdeu, Scrieri, I–V, XV–XVI (volumul II, Proza, şi III Dramaturgia, XV–XVI, articole politice ( în colaborare cu I. Oprişan; Chişinău, Editura „Ştiinţa”, 1993, 1996, 2008, 2010, 2012); I.L. Caragiale, Opere, I–IV (în colaborare cu Nicolae Bârna şi Constantin Hârlav, Colecţia „Opere fundamentale”, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Arte, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000-2002; ed. a II–a, revizuită şi adăugită (I–V), 2012); B.P. Hasdeu, Opere, I–IV (în colaborare cu  I. Oprişan;  ediţie apărută în colecţia „Opere fundamentale”, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Arte, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006–2007); B.P. Hasdeu, Istoria toleranţei religioase în România (Editura Ştiinţa, Chişinău, 1993); B.P. Hasdeu, Articole politice (Editura Floarea Darurilor, Bucureşti, 2002), B.P. Hadeu, Corespondenţa (Editura Floarea Darurilor, Bucureşti, 2006); I. L. Caragiale, Versuri (Editura Premier, Ploieşti, 2007); B. P. Hasdeu, O nevastă româncă în traiul pământesc şi‑n viaţa după moarte (Editura Premier, Ploieşti, 2013).

Antologii: Poezia obiceiurilor de iarnă (Editura Minerva, Bucureşti, 1985); I.L. Caragiale în conştiinţa contemporanilor săi (în colaborare cu Rodica Florea; Bucureşti, Editura Minerva, 1990); I. L. Caragiale – om politic (Editura Premier Ploieşti, 2009).

Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române pe anul 1985, pentru volumul Liviu Rebreanu în atelierul de creaţie.

Ordinul „Meritul Cultural”, 1972.

 

         Răzvan IONESCU
         (în actele oficiale Răzvan Gabriel Ionescu)
         Născut în Bucureşti, la 2 noiembrie 1955.                              

Liceul teoretic nr. 38, București (1970-1974), Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, „I.L. Caragiale”, Bucureşti (1975-1979), Facultatea de Teologie din Universitatea București (1993-1996).

Doctorat la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, Bucureşti, cu teza „Valori ale sacrului de la ceremonial la transfigurare scenică – o contribuție restauratoare asupra întâietăților”, coordonator ştiinţific Ion Toboșaru (2003); doctorat la Universitatea ”Ovidius” Constanța în 2010, cu teza ”Teologie și politică - tradiții, erori, detalii iconice, mărturii istorice și aspecte mai puțin cercetate în raportul dintre teologie și politică din perspectivă creștină”, coordonator științific Dumitru Radu.

Actor la „Teatrul Tineretului” din Piatra Neamț (1979-1981), Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” (1981-1991), Teatrul Național „I.L. Caragiale” (1991-1996; 1997-2009).

Atașat cultural la Centrul Cultural Român din New York – U.S.A. (1996-1997).

         Profesor la Facultatea de Teologie a Universităţii „Ovidius”, din Constanța (din 2009).

Redactor, apoi redactor-şef (2003) la revistele „Credința ilustrată” și „Lumea credinței”.

Debut publicistic în „Suplimentul literar-artistic al Scânteii Tineretului” (1984).

Rubrici la „Suplimentul literar-artistic al ziarului Scânteia tineretului” („SLAST”); „Adevărul literar și artistic”, „Litere Arte & I dei” – supliment cultural al ziarului „Cotidianul”, Supliment cultural „Foaie pentru minte, inimă și literatură la Gazeta de Transilvania”, „România liberă”, „Ziua”, „Lumea credinței”, „Credința ilustrată”, „Renașterea” etc. 

Volume publicate: Timpul omului din eternitatea Domnului – 33 de luminânde și o singură fereastră (Editura Nemira, București, 2003); Semnele sacrului – așteptare și ritual (Editura Ermetic, Brașov, 2004); Teologia culturii, cultura teologiei (Editura Kron-Art, Brașov, 2005); Civilizația Cuvântului – retorica pe drumul către Logos (Editura Ermetic, Brașov, 2005); Biserica și Teatrul (Editura Impact-zone, Brașov, 2006); Teodrama – modalități de comunicare în ceremonialul creștin și spectacolul teatral (Editura Ermetic, Brașov, 2006); Un episcop uitat și cărțile lui – Dionisie Romano (1806-1873) (Editura Kron-Art, Brașov, 2007); România și Julieta... la fix, scrieri apocrife (Editura Curtea Veche, București, 2007); Când sfinții mergeau la teatru. Ecouri dintr-un altfel de Bizanț (Editura Curtea Veche, București, 2007); Obiecte pierdute, (Editura Kron-Art, Brașov, 2011); Teologie și politică. Tradiții, erori, detalii iconice, mărturii istorice și aspecte mai puțin cercetate în raportul dintre teologie și politică din perspectivă creștină (Editura Kron-Art, Brașov, 2014; ediția a II-a, 2015); Studii de teologie fundamentală și morală ortodoxă (Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2016), Ce mult v-am iubit... Amintiri I (Editura Creator, Brașov, 2022).

 

   Victor IVANOVICI

   Născut în Tulcea, la 24 august 1947. Școala primară și generală la Tulcea (1954-1962). Liceul nr. 14 (grec) din București (1962-1966), Facultatea de Limbi Romanice a Universităţii din Bucureşti (1966-1971).  

Doctorat la Universitatea din Cluj, în 1994, cu teza „Gabriel García Márquez y su reino de Macondo”, coordonator ştiinţific Marian Papahagi.

Asistent universitar, apoi lector, la Facultatea de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti (1971-1984). În 1985 se stabilește în Grecia, unde lucrează în învăţământul privat, apoi cadru didactic auxiliar la Centrul de Limbi Străine al Universităţii din Atena (1984-1994) şi, în cele din urmă, cadru didactic titular (lector, profesor asociat, profesor) la Universitatea din Salonic (2004-2014). Pensionat cu gradul de Profesor Emerit.

Profesor invitat în diverse perioade, la universitățile din Beer Sheva (Israel), Las Palmas de Gran Canaria (Spania), Puebla (Mexic), „Bolivar” (Ecuador) și Concepción (Chile).

Debut publicistic în revista „Amfiteatru” (1966).

Colaborări la reviste literare și științifice din țară și din străinătate (Grecia, Spania și țări de limbă spaniolă, Franța Canada etc.). 

Volume publicate: Triptic neoelenic. Cavafis, Seferis, Sikelianós (în lb. greacă, Atena, ed. Hexantas, 1979; Formă şi deschidere (Ed. Eminescu, 1980;  Suprarealism şi «suprarealisme». Grecia, România, ţările hispanice (în lb. greacă: Atena, ed. Polytypo, 1997; în lb. română: Hestia, Timişoara, 1997); El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana, Quito, ed. Casa de la Cultura Ecuatoriana, 1998; Literatura hispanoamericană (în lb. greacă, Atena, ed. Dione, 1999); Repere în zigzag (Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000);  Traductologice (în lb. greacă: Atena, ed. Dione, 2004); Gabriel García Márquez y su Reino de Macondo (în lb. spaniolă: Madrid, ed. Sial 2008); Un caftan pentru Don Quijote (în lb. română: București, Ideea Europeană, 2011); Disquisiciones y divagaciones, 2 vol. (în lb. spaniolă: Quito, Casa de la Cultura Ecuatoriana, 2012); Itinerarios cervantinos (Quito, Casa de la Cultura Ecuatoriana, 2016); En torno a la narrativa de Álvaro Mutis (în lb. spaniolă: Benemérita Universidad Autónoma de Puebla, México, 2017; Itinerarii românești I, MNLR, București, 2018, Itinerarii româneşti II (şi câteva pretexte teoretice), (Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2019). Numeroase traduceri din și în română, spaniolă, greacă etc.

Premiul pentru Critică al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1981, Premio Internacional de Ensayo „Sial” (Premiul Internaţional al Editurii Sial pentru eseu), 2007. Premiul Opera omnia al Filialei București - Critică, Eseistică și Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2019.

Mihaela IRIMIA

(numele la naştere Mihaela Lidia Anghelescu)

(15 ianuarie 1951, București-24 decembrie 2022, București).

 

A urmat cursurile Școlii generale nr. 23 (1957-1965) şi ale Liceului „Spiru Haret” din București (1965-1969). Facultatea de Limbi și Literaturi Germanice, Secţia engleză-română, a Universității din București (1969-1973). 

Doctorat la Universitatea din București, cu teza „Tradition and Experiment in Modern American Poetry – A Study in Elizabeth Bishop’s Poetry”, conducător ştiinţific Ana Cartianu (1984).

Asistent universitar, lector, conferenţiar, profesor la Catedra de Engleză (din 2011, Departamentul de Engleză), a Facultăţii de Limbi și Literaturi Străine de la Universitatea din Bucureşti. Profesor emerit al Universităţii din Bucureşti din 2016.

Director al British Cultural Studies Centre (din 2004) şi al Centrului de Excelenţă pentru Studierea Identităţii Culturale (din 2005). Director al Şcolii Doctorale de Studii Literare şi Culturale a Facultăţii de Limbi și Literaturi Străine (2013-2016).

Afilieri profesionale: European Society for the Study of English (ESSE), Asociaţia Filologică Română, Romanian Association for English and American Studies (RAEAS), Hellenic Association for the Study of English (HASE), British Society for Eighteenth-Century Studies (BSECS), American Society for Eighteenth-Century Studies (ASECS), International Society for Eighteenth-Century Studies (ISECS), Societatea Română pentru Studii de Secol al XVIII-lea, German Society for English Romanticism, Asociaţia Română de Literatură Comparată etc.

Profesor invitat la Oxford University, Cambridge University, Sheffield University, University of Wales, Cardiff, Nottingham University, University of Ulster Coleraine, Trinity College Dublin, Harvard University, Yale University, Universitet i Oslo, Helsinki Universitet, Universität Heidelberg, Ludwig-Maximilans-Universität München, Gerhard-Mercator-Universität Duisburg, Justus-Liebig-Universität Giessen, Eberhard-Karls-Universität Tübingen, Universität Wien, Jagellonská Univerzita, Univerzita Gdańsk, Central European University (CEU) Budapest, Eötvös Loránd Tudományegyetem (ELTE) Budapest, Università degli Studi di Milano, Università Gabriele d’Annunzio Pescara, Università La Sapienza Roma, Università di Padova, Università Ca’ Foscari Venezia, Universidad de Zaragoza, Universidade Clássica de Lisboa, Universidade Nova de Lisboa, Université Paris XII, Université Marc Bloch Strasbourg, Université d’Orleans, Université de Franche-Comté Besançon, Aristotelis Panepistimiu Thessaloniki, Boğazici Universitesi Istanbul, Beykent Universitesi Istanbul, University of the Gulf for Science and Technology, Kuwait. Fulbright Professor la Harvard.
Colaborări la: „Analele Universităţii din Bucureşti”, „Buletinul ştiinţific al Universităţii Babeş-Bolyai”, „Oslo University Quarterly”, „Romanoslavica” (Bucureşti), „Synthesis” (Editura Academiei Române), „Studien zur englische Romantik” (Die Blaue Eule Verlag, Essen, Germany), „Critical Survey” (Londra), „Gramma: Journal of Theory and Criticism (Aristotle University, Thessaloniki, Grecia), „1650-1850: Ideas, Aesthetics, and Inquiries in the Early Modern Era” (Baton Rouge, USA), „The European English Messenger” (ESSE: Coimbra, Assafarge, Portugal – Bergamo, Italia), „University of Bucharest Review”, „American, British and Canadian Studies” (Lucian Blaga University Press, Sibiu), „Euresis, Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles” (Bucureşti), „Buletinul Universităţii Petrol – Gaze din Ploieşti”, „American, British and Canadian Studies” (Lucian Blaga University of Sibiu), „Philologica Jassyensia,” (Iaşi), „România literară”, „Litere, Arte & Idei”, „Dilema”, „Dilema veche”, „Secolul 20”, „Secolul 21”.

Volume publicate: The Rise of Modern Evaluation (Editura Universităţii din Bucureşti, 1999); Postmodern Revaluations (Editura Universităţii din Bucureşti, 1999); Dicţionarul universului britanic (Editura Humanitas, Bucureşti: 2002); The Stimulating Difference: Avatars of a Concept (Editura Universităţii din Bucureşti, 1999, 2005).  

A coordonat următoarele lucrări: An Anthology of English Literature: The Age of Sentiment and Sensibility (în colaborare) (Editura Universităţii din Bucureşti, 1987); An Anthology of English Literature: The Romantic Age (în colaborare) (Editura Universităţii din Bucureşti, 1989); Travel (of) Writing (în colaborare), ‘Ovidius’ University Press, Constanţa, 2006); Lures and Ruses of Modernity/ Leurres et ruses de la modernité (Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2007); Literature and the Long Modernity (Amsterdam – New York: Rodopi, 2014); Literary Topoi, Vision and Techniques in Cultural Context (Editura Universităţii din Bucureşti, 2015); Literature and Cultural Memory (Amsterdam – New York: Brill, 2017).

Contribuţii la volume colective şi publicaţii: „The Byron Phenomenon in Romanian Culture”, în Richard Cardwell (ed.), The Reception of Byron in Europe (London & New York: Thoemmes Continuum, 2004); „The Ineffectual Angel of Political Hijacking: Shelley in Romanian Culture”, în Michael Rossington & Susanne Schmid (eds.), The Reception of Shelley in Europe (London & New York: Continuum International Publishing Group, 2008); „No chimney half so foul appears, as doth the human heart: (S)weeping the City Clean from Blake to Popular Culture”, în Jens Martin Gurr & Berit Michael (eds.), Romantic Cityscapes. Selected Papers from Essen Conference of the German Society of English Romanticism (Trier: Wissenschaftlicher Verlag Trier, 2013); „The true idea of a literary journal is to give the history of the Republic of Letters: The Empire of Truth and Reason and the New ’Literary ’ (Re)public”, în Luís Manuel Bernardo, Leonor Santa Bárbara (eds.) Representações da República (Lisboa: Edições Húmus, 2013); „In England you have wealth… Here, we have the sun: Lawrence and the Spirit of Place”, în Nick Ceramella (ed.), Lake Garda: Gateway to D.H. Lawrence’s Voyage to the Sun  (Cambridge: Cambridge Scholars Publishing, 2013); „Romanian Romanticism”, în  Stephen Prickett (ed.), European Romanticism: A Reader (London – New Delhi – New York – Sydney: Bloomsbury 2014); „The Classic Modern Canon and the Disciplinary Separation”, în Liviu Papadima, David Damrosch & Theo D’haen (eds.), The Canonical Debate Today: Crossing Disciplinary and Cultural Boundaries, Amsterdam: Rodopi/New York, NY: Internationale Forschungen zur Allgemeinen und Vergleichenden Literaturwissenschaft 149, 2011); „From hand to hand, from country to country: What the Gold Coin Knew and What It Said”, în Rogobete Daniela, Jonathan P.A. Sell, Alan Munton (eds.),  The Silent Life of Things: Reading and Representing Commodified Objecthood (Cambridge: Cambridge Scholars Publishing, 2015); „Dante, ‘The Greatest Figure of World Literature’”, în Ciugureanu, Adina & Stephen Prickett (eds.), „Dante in the Nineteenth Century International Journal of Cross-Cultural Studies and Environmental Communication”, Vol. 4, issue 1, 2015); „‘… these foolish, yet dangerous Books’: Fashionable Sociability and the Circulating Library in Classic Modernity”, în Ana-Karina Schneider (ed.), „East-West Cultural Passage”, Sibiu, 2016);  „Trading ‘several laughable Subjects, droll Figures, and sundry Characters‘”, în Gönül Bakay & Michaela Mudure (eds.), Trading Women, Traded Women: A Historical Scrutiny of Gendered Trading (Frankfurt Am Main: Peter Lang, 2017); „The Arts Meet the Sciences in Exploring the Continent: Some Grand Tour Imagology”, în „Literature, Science and the Arts” (Cambridge: CETAPS Universidade do Porto & Cambridge Scholars, 2017).